Credincioșii se pregătesc încă din luna februarie pentru Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști, celebrate de ortodocși în acest an pe 19 aprilie. Postul Paștelui sau Postul Mare are loc înaintea Învierii și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an.
În calendarul bisericesc, Lăsata Secului are două etape care duc către Postul Sfintelor Paști, Duminica Infricoșătoarei Judecăți, în acest an, pe 23 februarie, când se lasă sec de carne și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (1 martie), când se lasă sec de brânză.
Cuvântul sec, din sintagma „lăsatul secului”, este sinonim cu uscat, fără grăsime, de post.
În săptămâna Lăsatului sec de carne ,23 februarie – 29 februarie, nu se fac nunți.
În toate zonele de la țară Lăsatul Secului de Paști are un rol foarte important. La lăsatul secului, înainte de intrarea în Postul Paştelui, în sat aveau loc petreceri, fiecare mâncând pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post. Praznicul de duminică este împodobit de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor.
Postul Sfintelor Paști în acest an va fi în perioada 2 martie – 18 aprilie. Paștele Ortodox , Învierea Domnului se sărbătorește anul acesta în 19 aprilie.
Paștele pentru romano-catolici, pe 12 aprilie
Cu o săptămână mai devreme, pe 12 aprilie, este pentru romano-catolici. Floriile vor fi sărbătorite de ortodocși în 12 aprilie, iar de către catolici în 5 aprilie.
O parte dintre angajații români vor avea minivacanță de 4 zile, cu ocazia Sărbătorilor Pascale.
La sfârșitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărțit în postul prepascal (Postul Paresimilor) care ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post să fie de șapte săptămâni, durată prezentă și astăzi.
Postul Paștelui durează patruzeci de zile
Oamenii mai numesc Postul Paștelui și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.
Motivul principal al postirii în Postul Paștelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezați de Paști și să intre în biserică. Postul Paștelui a devenit o perioadă de pregătire spirituală pentru toți creștinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.
Conform tradiţiei stabilite în Biserică, în cursul Postului Pastelui se posteşte astfel în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă). Se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă, la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.
În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
Când sunt dezlegările la peşte
Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul , Sfinţii 40 de mucenici, Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri, precum şi în ziua Sfântului Gheorghe, iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri şi în Duminica.
De Florii se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).
Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu se va mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.
Pe parcursul acestei perioade sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire şi în Duminica Floriilor.
Cetățeanul TV
