În ziua de 20 Martie, omenirea are multe de sărbătorit, de la fericire, la cererea în căsătorie, sărutatul logodnicei, până la ravioli sau macarons.
Ziua internaţională a fericirii (#InternationalDayofHappiness) a fost instituită printr-o rezoluţie a ONU din 2012 şi este marcată în fiecare an pe 20 martie.
În 2011, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care recunoaştea fericirea drept ”scop uman fundamental” şi a făcut apel la o ”abordare mai incluzivă, echitabilă şi echilibrată privind creşterea economică, care să promoveze fericirea şi bunăstarea tuturor oamenilor”.
În 2022, tema Zilei internaţionale a fericirii este ”Să reconstruim mai fericiţi” (Build Back Happier).
De Ziua internaţională a fericirii este publicat în fiecare an World Happiness Report, care clasează ţările în funcţie de nivelul fericirii. În 2021, Finlanda a fost desemnată cea mai fericită ţară din lume pentru al patrulea an la rând. România s-a situat pe locul 46 din 149 de ţări.
Ziua cererii în căsătorie
Ziua cererii în căsătorie (#NationalProposalDay) este marcată în Statele Unite pe 20 martie.
Ziua fost iniţiată de americanul John Michael O’Loughlin. Verişoara lui a aşteptat ani întregi să fie cerută în căsătorie de prietenului ei fără ca acest lucru să se întâmple vreodată, aşa că O’Loughlin s-a gândit să creeze o zi specială care să le amintească oamenilor să acţioneze înainte să fie prea târziu.
Ziua coincide cu echinocţiul de primăvară, considerat un moment propice pentru astfel de iniţiative.
Potrivit unor estimări, în fiecare an, aproximativ 50.000 de cupluri de pe tot globul se logodesc în această zi.
Ziua mondială a povestitului
Ziua mondială a povestitului (#WorldStorytellingDay), marcată pe 20 martie, celebrează arta povestirii orale.
Îşi are originea într-un eveniment organizat în 1991 în Suedia, când, în preajma echinocţiului de primăvară, a fost celebrat „Alla berättares dag” („Ziua tuturor povestitorilor”).
Până în 1997, sărbătoarea a fost preluată de Australia şi America Latină, iar înainte de 2002 s-a răspândit în restul Scandinaviei. În 2009 era deja celebrată pe şase continente.
Ziua ”Sărută-ţi logodnica sau logodnicul”
Această zi (#KissYourFianceDay) le reaminteşte cuplurilor aflate în mijlocul pregătirilor de nuntă să nu se lase prinse de stresul inevitabil al planificării şi organizării unui eveniment şi să uite astfel de legătura specială cu persoana iubită.
Ziua mândriei de a fi un Hufflepuff
Alături de Slytherin, Gryffindor şi Ravenclaw, Hufflepuff este una dintre cele patru case de la Hogwarts, castelul în care învaţă vrăjitorii din celebra serie ”Harry Potter”.
Fondată de Helga Hufflepuff, această casă are drept valori loialitatea, sârguinţa şi bunătatea, culorile specifice sunt galben şi negru, iar mascota este reprezentată de un bursuc.
Ziua ravioli
Ziua ravioli (#RavioliDay) celebrează această varietate populară de paste italiene umplute şi servite cu sos.
Ravioli au fost menţionate pentru prima dată în jurul anului 1300 de un negustor din Veneţia, Francesco di Marco.
Până în secolul al XVI-lea, ravioli ajunseseră la Roma, unde, potrivit unor menţionări, erau preparate de Bartolomeo Scappi, care le-a servit la o adunare de cardinali ai Bisericii Catolice.
Ziua arderii omului de zăpadă
Ziua arderii omului de zăpadă (#SnowmanBurningDay) este o tradiţie prin care oamenii îşi iau adio de la iarnă şi spun bun venit primăverii.
A fost celebrată pentru prima dată în Statele Unite în martie 1971 la Universitatea din Lake Superior (LSSU).
Potrivit site-ului universităţii, ideea unei astfel de zile a fost inspirată de ”Rose Sunday Festival” din Weinheim-an-der-Bergstrasse, Germania, unde un om de zăpadă confecţionat din paie este purtat până în centrul oraşului.
Aici, primarul le face o propunere copiilor din oraş. Dacă cei mici sunt cuminţi, sârguincioşi şi îşi ascultă părinţii, edilul va ordona ca omul de zăpadă să fie ars, iar primăvara va sosi oficial.
După ce copiii aprobă entuziasmaţi, omul de zăpadă este ars. Potrivit tradiţiei, fumul care se ridică ar trebui să alunge vijeliile şi să întâmpine vremea de primăvară.
Ziua prăjiturilor macarons
În aceeaşi zi cu Ziua fericirii şi cu începutul primăverii astronomice sărbătorim ziua prăjiturilor macarons (#MacaronDay).
Macarons sunt prăjiturele sub formă de sandviş, preparate din făina de migdale, în diferite culori şi arome şi umplute cu cremă de unt, gem sau ganache.
Se crede că macarons îşi au originea în mănăstirile din Italia încă din secolul al VIII-lea. Au fost aduse se pare în Franţa în jurul secolului al XVI-lea de Caterina de Medici (care era originară din Florenţa). Potrivit unei alte versiuni, călugăriţele carmelite care căutau azil în timpul Revoluţiei Franceze au plătit pentru cazare folosind prăjituri şi au devenit cunoscute drept ”surorile macaron”.
În acele timpuri, macarons erau preparate din făină de migdale şi albuş de ou, dar nu erau încă lipite sub formă de sandviş. Au căpătat forma pe care o ştim astăzi abia în anii 1930 în Franţa.
În Statele Unite, aceste prăjiturele au devenit populare începând cu 2010. Bucătarul François Payard a înfiinţat o zi naţională dedicată macarons în martie 2010 la New York.
Cetățeanul TV
