Ferentari, cu o istorie mai veche de un secol şi jumătate, este considerat cartierul cel mai rău famat din Capitală. Cu toate acestea, în perioada interbelică Ferentari era considerat un cartier modern, în timp ce Floreasca o mahala care se inunda mereu.
De cele mai multe ori, de Ferentari ai auzit probabil lucruri nu prea bune – sărăcia celor care trăiesc aici, munții de gunoaie, traficul de droguri.
În urmă cu 150 de ani, Ferentari era la marginea Bucureștiului. După ce s-a construit Gara Filaret, prima gară a orașului, cartierul a început însă să se dezvolte. Au apărut fabrici și, ulterior, casele sărăcăcioase ale muncitorilor.
Comunismul a lăsat urme adânci în cartierul care avea să fie considerat cel mai rău famat din Capitală. Ferentari a fost unul din primele cartiere în care noul regim a decis să înceapă reconstruirea Bucureștiului. Poate unele dintre cele mai vizibile urme lăsate de comuniști în Ferentari sunt blocurile.
Ziarul Cetățeanul și Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al Sectorului 5 vă propun o incursiune în istoria acestor locuri.
Blocurile roșii, semnul bunăstării comuniste
Cine trece pe Calea Ferentari nu are cum să nu remarce blocurile roșii de pe bulevard. Tributare stilului funcționarismului, blocurile roșii, denumite astfel în 1950 din pricina polistirenului folosit de autorități pentru a le renova, anunțau primele semne ale regândirii locuirii în noul proiect comunist. Construcția lor a început aproape imediat după război, în 1946. Timp de câțiva ani s-au construit peste 600 de apartamente.
Pentru adăpostirea clasei muncitoare, arhitecții și urbaniștii postebelici au pus în practică primele concepte despre locuirea comunistă. Așa s-a ajuns la „cutiile de chibrituri”, blamate de mulți, dar considerate un adevărat progres în epocă.
Mutați din casele lor sărăcăcioase, din chirpici, muncitorii care s-au mutat în aceste blocuri au cunoscut cu această ocazie bunăstarea comunistă.
Ansamblurile de blocuri aveau la parter croitorie, măcelărie și multe alte magazine. Cei care au locuit aici spun că magazinele de la parter era întotdeauna bine aprovizionate. Proaspeții proprietari sau chiriași de stat se bucurau de umbra copacilor plantanți cu grijă între blocuri, de bazinul de înot din centru sau de sala de cinematograf.
Mândria regimului comunist în fața delegațiilor străine
Așa a devenit nou construitul cartier muncitoresc Ferentari unul dintre cele mai moderne din Capitală. Apartamentele au ajuns să fie rezervate pentru membrii importanți și foștii ilegaliști ai partidului comunist, iar cartierul era prezentat delegațiilor străine venite în vizită ca o mare realizare, afirmă istoricii.
Blocurile din Ferentari sunt foarte asemănătoare cu cele din piața Rahova și Vatra Luminosă, mai precis pe bulevardul Maior Coravu. Dacă în Coravu, acestea au fost distribuite muncitorilor de la 23 August, după ce sindicatul muncitorilor comuniști a preluat puterea după război, Ferentariul și-a selectat atent clientela din rândurile stahanoviștilor de la Vulcan, Steaua și de la alte fabrici din aropiere.
Presa comunistă consemna despre dezvoltarea Ferentarilor: „Clădirile mari și impunătoare din Ferentari sunt mândria cetățenilor din cartier. Din 1949 și până acum în blocurile acestea noi din Ferentari s-au mutat aproape 800 de familii de stahanoviști și muncitori fruntași din fabricile și uzinele Capitalei. De jur împrejurul blocurilor, mâini harnice de gospodari au sădit flori de toate culorile. […] Pentru a răspunde dragostei și grijii cu care partidul și guvernul se ocupă de condițiile lor de trai, o parte din familiile de muncitori din aceste blocuri au hotărât să ia în păstrare socialistă imobilele pe care le locuiesc.[…] Colectivele a două comitete de blocuri s-au chemat la întrecere pentru păstrarea și îngrijirea exemplară a locuințelor ce le-au fost încredințate”.
Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5
Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.
Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;
Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;
Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.
Cetățeanul TV
