Biserica Sapienței din Sectorul 5, mărturie din trecut

În apropiere de Parcul Izvor, pe strada Sapienţei nr. 5, din sectorul 5,  discretă, retrasă în spatele unei grădini de trandafiri, se găseşte Biserica „Adormirea Maicii Domnului“. Sfântul locaș de cult, cunoscut de bucureșteni ca Biserica Sapienței, a avut o istorie tumultuosă.

Biserica Adormirea Maicii Domnului – Sapienței figurează pe lista monumentelor istorice din București. În mod miraculos, biserica a supravieţuit demolărilor din perioada comunistă, când se dorea realizarea Centrului Civic.

Pe lista monumentelor istorice din Sectorul 5

În casele de lângă micuța biserică a avut sediul Sfântul Sinod, până să se mute la Mănăstirea Antim.

Deşi se află în zona centrală a Capitalei, trecătorii neavizați pot trece cu ușurință pe lângă acest loc, fără să observe turla micuței biserici.

Cu toate acestea, locașului de rugăciune îi trec pragul zeci de mii de credincioși din București, dar și din toată țara.

Trecutul său memorabil este marcat de doi mari slujitori, mărturisitori ai credinţei străbune: părintele Constantin Sârbu (1905-1975) şi părintele Constantin Voicescu (1924-1997).

Biserica Sapienței, atestată documentar la 1710

Conform arhivelor istorice, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ a fost atestată pentru prima dată la 1710, fiind ctitorită de marele vornic Iordache Kreţulescu şi de soţia sa Safta – fiica lui Constantin Brâncoveanu.

Locașul de cult a fost tot timpul paraclis al familiei Kreţulescu, fiind îngrijit rând pe rând de banul Constantin Kreţulescu, banul Manolache Kreţulescu, Gheorghe Kreţulescu şi aga Manolache Kreţulescu. Ulterior, fiul lui Manolache Kreţulescu, Emanoil Kreţulescu, a vândut întreaga proprietate, inclusiv biserica, soacrei sale Olimpia Emanoil Lahovary.

Olimpia era fiica doctorului Apostol Arsache, un important lider conservator din primii ani de domnie ai lui Alexandru Ioan Cuza, prim-ministru al Principatelor Unite în 1862.

Picturi făcute de Gheorghe Tattarescu

În 1884, Olimpia Emanoil Lahovary a restaurat capela bisericii, pictura fiind realizată de celebrul pictor Gheorghe Tattarescu. Pe plafonul capelei Tattarescu a pictat icoana lui Iisus Hristos, Maica Domnului cu Pruncul, Adormirea Maicii Domnului, cei 12 Apostoli și Sfântul Nicolae. După restaurare, Olimpia Emanoil Lahovary a decis să lase liber pentru public accesul în capelă.

După moartea Olimpiei, fiul acesteia Alexandru Emanoil Lahovary a restricționat accesul publicului în biserică și a închiriat casele din vecinătate Sfântului Sinod, care a funcționat aici până s-a mutat la Mănăstirea Antim. În tot acest timp, capela a fost folosită de Biserică Acoperământ.

Abia în 1941 bucureștenii au putut să intre iar în Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, după ce Alexandru Emanoil Lahovary a cedat locașul de cult Patriarhiei.  

A scăpat de la demolare

În perioada comunismului, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ nu a avut soarta altor locașuri de cult care au ajuns sub șenilele buldozelor, grație Patriarhului Justinian. Ba mai mult, între anii 1966-1968, cu ajutorul credincioșilor și strădania părintelui paroh Constantin Sârbu (1905-1975), biserica și casa parohială au fost restaurate în întregime. În urma renovării, a fost adăugat un pridvor închis, ansamblul de pictură murală fiind refăcut de o altă celebră artistă, Olga Greceanu.

Olga Greceanu (FOTO), pictoriță, scriitoare și intelectuală creștină, comentatoare a Bibliei, a primit de la patriarhii Nicodim și Justinian permisiunea specială de a predica în biserică, lucru extrem de rar printre laici și cu atât mai mult printre femei. A fost singura femeie membră a cercului intelectual și mistic Rugul Aprins.

Biserica a fost resfinţită pe data de 8 septembrie 1969. În anii 1980, când buldozele au culcat la pământ cartiere întregi pentru a face loc viselor mărețe ale lui Nicolae Ceaușescu, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ a scăpat ca prin minune de demolare.