Afacerea Băneasa a contribuit la economia României cu peste 1.3 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de KPMG, actualizat în ianuarie 2021. Asta în timp ce procurorii au scos din pix un așa-zis prejudiciu pentru stat în dosarul Băneasa, iar judecătorii au acceptat cu ochii închiși calculul DNA, mai mult, inventând probe care să justifice în mod fals confiscarea afacerii Băneasa. În folosul cui?
De la înființarea sa, întregul proiect Băneasa, din care face şi Băneasa Shopping City a plătit salarii nete plus taxe și impozite la bugetul României de peste 1,306 miliarde de euro. Suma depășește de câteva ori valoarea de circulație a terenului.
Salarii și impozite la stat de 1,3 miliarde de euro
Numai impozitele plătite la stat sar de 571 milioane de euro. Cea mai mare pondere din cele 571 milioane de euro au avut-o plata TVA (45,6%) și impozitele și contribuțiile salariale (35,5%).
Media anuală a taxelor și impozitelor plătite de clienții și furnizorii centrului comercial se ridică la nu mai puțin de 33 milioane de euro!
Chiar și în 2020, anul pandemiei care a ucis, practic, activitatea de retail, Băneasa Shopping City a avut un profit net de 15,2 milioane de euro la o cifră de afaceri de 33,2 milioane de euro. Aproape 12 milioane de euro au reprezentat taxe la stat.
Datele sunt cuprinse în studiul privind impactul social și economic al dezvoltării proiectului comercial de birouri și rezidențial de pe platforma Băneasa realizat de compania de audit financiar KPMG, actualizat în ianuarie 2021 de TPG Advisory Practice.
În aceste condiții, prejudiciul imaginat de judecătorul Corneliu Bogdan Tudoran, care a judecat latura civilă a dosarului Băneasa, anchetat acum pentru corupție, este cu atât mai ridicol. Mai ales în contextul în care acesta a inventat probe pentru a justifica măsurile luate în dosar.
Afacerea Băneasa, 140.000 de salarii plătite în 15 ani
Contribuția la economia națională nu înseamnă însă doar impozite, ci și asigurarea de locuri de muncă pentru români. Potrivit studiului KPMG, actualizat în ianuarie 2021, pe lângă cele 2500 de salarii directe plătite de către compania care administrează mall-ul, Băneasa Developments, în perioada 2005-2020 chiriașii complexului Băneasa au mai plătit peste 51.000 de salarii.
În total, peste 140.000 de salarii au fost plătite angajaților în perioada 2005-2020, în urma activității comerciale a entităților Băneasa și a chiriașilor Băneasa Developments. De aici și cifrele uriașe ale taxelor și impozitelor încasate la bugetul statului.
Raportul mai arată că pentru fiecare loc de muncă direct creat prin activitățile comerciale ale Băneasa în 2020, alte 20 au fost create în cadrul lanțului valoric al clienților (indirect). De menționat că salariile nete plătite în Complexul Băneasa sunt cu cel puțin 25% mai mari decât salariu mediu național, din domeniu.
În continuare, fiecare loc de muncă direct și indirect a susținut în 2020 alte două locuri de muncă în economia românească. „Prin susținerea acestui grad de angajare, activitatea comercială a entităților Băneasa a plătit 735 milioane EUR în salarii induse nete pe întreaga perioadă, precum și 571 milioane EUR ca bonuri fiscale induse pentru autoritățile publice”, se arată în documentul de audit.
Băneasa Shopping City, regina mall-urilor din Capitală
În timp ce mall-ul din Băneasa plătește sume uriașe la buget, majoritatea centrelor comerciale similare raportează pierderi, fie că nu sunt rentabile, fie că recurg la inginerii pentru a nu ajunge să plătească impozit pe profit.
Studiul KPMG actualizat, care compară rezultatele financiare ale mall-urilor din 2019, înainte de pandemie, este relevant în acest sens.
Astfel, Băneasa Shopping a raportat în 2019 un profit net de 26,8 milioane de euro la o cifră de afaceri de 49,1 milioane de euro (54,5% rata profitului net), plătind impozit pe profit pe măsură.
La o cifră de afaceri apropiată (42,1 milioane euro), AFI Cotroceni a raportat pierderi de 5,3 milioane de euro. Pierderi și mai mari a avut Mega Mall – 19,7 milioane euro la o cifră de afaceri de 30 de milioane. În aceeași situație s-a mai aflat Park Lake (cifra de afaceri 22,4 milioane euro – pierdere de 4 milioane de euro).
Alte trei centre comerciale au raportat profituri, dar semnificativ mai mici:
- Promenada – 20,6 milioane euro cifră de afaceri; 1,1 milioane euro profit net, rata profitului net 5,33%;
- Plaza România – 21,3 milioane euro cifră de afaceri; 1,3 milioane euro profit net, rata profitului net 6,1%;
- Sun Plaza – 20,1 milioane euro cifră de afaceri; 8,1 milioane euro profit net, rata profitului net 40,3%.
Afacerea Băneasa, contribuții la economia națională
Raportul companei de audit financiar a mai relevat că, în perioada 2005-2020, valoarea economică generată economiei românești – din trei perspective arată astfel: 375 milioane de euro – impact direct, 1.53 miliarde de euro – impact indirect și 1.306 miliarde de euro – impact indus (din interdependența cu alte sectoare ale economiei românești).
Investițiile inițiale făcute de entități au fost de aproximativ 165 milioane de euro pentru zona comercială Băneasa, 46 milioane de euro pentru complexul rezidențial și 45 milioane de euro pentru clădirile de birouri.
Afacerea Băneasa a contribuit și la alte industrii ale României. Astfel, companiile de pe platforma Băneasa au achiziționat bunuri și servicii în valoare de 634 milioane de euro de la furnizori români: 386 milioane de euro (61%) achiziții de active fixe, 11,5 milioane de euro achiziții de stocuri, 236,2 milioane de euro (37%) achiziții de servicii.
Dosarul Băneasa. Cum au umflat experții DNA așa-zisul prejudiciu
Pentru a umfla cât mai mult așa-zisul prejudiciu în dosarul Băneasa, „specialiștii” DNA au considerat terenul că fiind integral construibil, în condițiile în care la data evaluării situația juridică a terenului permitea doar anumite utilizări.
Astfel, în anii 2000 și 2003 utilizarea terenului era împărțită în teren construibil și teren agricol în proporții diferite. „Din Raportul DNA nu rezultă că s-a ținut seama de această limitare care ar trebui prezentată în raport, astfel încât rezultatele să fie estimate pe aceeași bază”, ase arată într-un raport întocmit de reputata agenție de consultanță KPGM, care contrazice atât evaluarea făcută de DNA, cât și metodele folosite de aceștia.
Un alt tertip (neglijență?) folosit de funcționarii DNA a fost acela de a lua în calcul veniturile provenite din chiria potențială pentru CLĂDIRI care NICI NU ERAU CONSTRUITE la data evaluării.
Mai mult, în raportul în care au calculat așa-zisul prejudiciu, „specialiștii” DNA au invocat încălcarea unor acte normative care nu erau în vigoare la data evaluării terenurilor! O astfel de practică este interzisă oriunde în lume. Dealtfel, raportul DNA a fost întocmit de către specialiști ai instituției, care nu aveau validare nici de la ANEVAR, nici de la Corpul Experților Tehnici!
Companiile din Băneasa care au contribuit la bugetul statului
Băneasa Developments SRL – din 2002; Băneasa Shopping City – din 2008; Feeria Shopping Gallery – din 2006; Grand Cinema Digiplex – din 2011; KFC Drive-In – din 2013; 370 magazine, cu o suprafață totală de 450.000 de metri pătrați (inclusiv giganții Ikea, Carrefour, Mobexpert, Metro, BricoDepot);
Băneasa Rezidential SRL – din 2005 (12 blocuri, 227 apartamente de lux, pe o suprafață de 74.000 metri pătrați) și Băneasa Business and Technology Park SA – din 2005; 2 clădiri de birouri, 27.000 m2, 800 locuri de parcare, 60 companii
Băneasa Investments SA – din 1992, dezvoltă și promovează imobiliare și spații de birouri, administrează locații din București (Big Berceni, Pavilionul H, spațiul Hard Rock Cafe etc.) și Sinaia (Hotel Păltiniș), 1.775.602 m2.
În 2020, în contextul pandemiei, Băneasa Shopping Center a înregistrat o cifră de afaceri de 32,2 milioane de euro și un profit net de 15,2 milioane de euro, potrivit raportului TPG Advisory.
CITEȘTE ȘI Experți europeni: Condamnări în dosarul Băneasa pentru infracțiuni care nu există
Cetățeanul TV
