România exportă mai mult în ţările din Vestul Europei decât în cele din Est, astfel că, cea mai mare parte a exporturilor româneşti se îndreaptă către ţările din Vestul Europei, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit absorbind 57% din bunurile și serviciile către Uniunea Europeană și 44% din totalul exporturilor (adică aproximativ 37,2 miliarde de euro pe parcursul anului 2018).
De aici rezultă un excedent comercial de 3,8 miliarde de euro în raport cu aceste țări, a constatat Consiliul Concurenței în cadrul studiului privind comerțul exterior al României și barierele existente pe piețele europene pentru exportatorii români.
În același timp, România exportă mult mai puţin în ţările din Estul Europei, mai apropiate din punct de vedere structural și geografic, precum Ungaria (deficit de 2,6 miliarde de euro), Polonia (-2,3 miliarde euro), Slovacia (-658 milioane de euro), Republica Cehă (-398 milioane euro).
Analiza derulată de Autoritatea de concurență arată faptul că în anul 2018, serviciile de transport au generat exporturi de aproximativ 6,15 miliarde de euro, adică o treime din totalul exporturilor de servicii din România și echivalentul a 46% din excedentul total al comerțului exterior cu servicii.
Serviciile de transport, alături de cele adresate afacerilor (B2B), serviciile de prelucrare a mărfurilor, respectiv serviciile IT&C generează cele mai mari exporturi din România, fiind printre sectoarele economice ce contribuie la echilibrarea balanței comerciale a României, alături de exporturile de bunuri din industria auto.
Autoturisme și cauciucuri, grosul exporturilor
Conform datelor, România a exportat în anul 2018 autoturisme și componente auto (piese sau anvelope) în valoare totală de 32,1 miliarde de euro (47,4% din totalul exporturilor de bunuri din România).
La nivel agregat, România a înregistrat un deficit comercial pe latura comerțului cu bunuri (FOB/CIF) de 15,1 miliarde de euro în 2018, și un excedent comercial pe latura comerțului cu servicii de 8 miliarde de euro, conform datelor Băncii Naționale a României și Eurostat.
Analiza derulată de Autoritatea de Concurență mai indică faptul că ţările Uniunii Europene sunt mult mai accesibile pentru companiile româneşti comparativ cu ţările extra comunitare. Astfel, studiul Consiliului Concurenţei arată că reglementările naționale ale statelor membre sunt printre cele mai echitabile și mai deschise investițiilor străine la nivel global. Acest fapt se datorează în special principiilor pieței unice, ce garantează libertatea de circulație a persoanelor, bunurilor și mărfurilor în spațiul european. În acest context, România se situează pe primele locuri în ceea ce privește deschiderea față de investițiile străine și nediscriminarea cadrului de reglementare față de agenții economici străini.
În acelaşi timp, Autoritatea de Concurenţă a constatat că interpretările naționale ale unor regulamente europene referitoare la accesul la profesie, la accesul la piața de transport rutier de marfă, la abordările naționale privind salariul minim aplicabil în sectorul transporturilor, dar și la perspectiva adoptării de către Parlamentul European a unei serii măsuri din Pachetul Mobilitate 1, ar avantaja transportatorii din statele dezvoltate în defavoarea celor din estul Europei, îngreunându-le celor din urmă activitatea pe anumite piețe.
Pentru estimarea barierelor comerciale cu care se confruntă exportatorii români pe piețele europene a fost utilizat indicatorul Foreign Direct Investment Restrictiveness Index, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Indicatorul arată ușurința cu care agenții economici își pot desfășura activitatea pe o anumită piață europeană, precum și eventualele reglementări discriminatorii în raport cu agenții economici din statul respectiv.
În prima etapă, analiza Autorităţii de Concurenţă s-a axat în special pe domeniul transporturilor, sector deosebit de important în comerțul exterior al României, Autoritatea de Concurenţă având discuţii cu Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Ulterior, Consiliul Concurenţei s-a consultat şi cu reprezentanţii unor companii relevante pe piețele externe, din domeniul telecom, IT, servicii de curierat și alte domenii în care România deține avantaje comparative pe Piața Unică, urmând ca în perioada următoare studiul să fie completat cu informaţiile şi observaţiile transmise de aceştia.
Această analiză reprezintă un proiect pilot, în contextul în care Consiliului Concurenţei i-au fost atribuite noi competenţe prin înfiinţarea unei unităţi specializate care să identifice posibile bariere care pot afecta libera concurență, prin restrângerea sau împiedicarea accesului companiilor pe piaţa naţională sau a firmelor româneşti pe piaţa unică europeană.
Cetățeanul TV
