Deși PNL susține modernizarea educației, programul său de guvernare pune accent cu precădere pe infrastructură și digitalizare, precum și pe o aliniere a veniturilor personalului din învățământ la cele din sistemul de sănătate.
Demersuri benefice, însă fără să meargă la problemele sistemice ale învățământului românesc și anume reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional.
Suntem fruntașii Europei la abandon școlar
România este pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene după ponderea tinerilor care nu-şi finalizează educaţia, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, în 2023, ponderea tinerilor români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult studiile secundare inferioare, adică învăţământul gimnazial, a ajuns la 16,6%, o valoare dublă comparativ cu media europeană, care este de 9,5%.
La această realitate se adaugă lipsa de performanță a elevilor la evaluările naționale sau testele cu caracter internațional. În plus, potrivit studiilor, rata analfabetismului funcțional afectează între 40 și 50% dintre elevii care termină gimnaziul, adică a crescut cu 400-500% față de anul 1994.
Prioritățile agendei liberale, efect placebo în reformarea educației
Programul de Guvernare 2025-2028 al PNL vizează ”Creșterea calității serviciilor publice de educație”. Precum titlul, care este unul mai degrabă generic, și direcțiile de acțiune oferă aceeași abordare. Mai exact, enunțarea de obiective vizând construcția de școli, digitalizare, formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar în domeniul pedagogiei digitale, fără însă să fie susținute de măsuri concrete pentru atingerea lor.
Însă acestor școli noi sau reabilitate, cu dotări bune și digitalizate, le lipsesc elevii, un număr suficient de dascăli bine pregătiți, sau o programă care să le ofere tinerilor oportunități reale în viață. Mai exact, și în acest domeniu, liberalii pun căruța înaintea cailor, ignorând adevăratele probleme ale românilor.
Problemele elevilor din mediul rural și familiile defavorizate, ignorate
Viziunea de ansamblu a PNL pentru educația românească în perioada 2025-2028 generează și premise pentru adâncirea inegalităților, fiind lipsită de măsurile de sprijinire a copiilor din mediul rural și familiile defavorizate pentru a le satisface această nevoie de bază. Și aceasta în condițiile în care statisticile oferă o imagine concretă a decalajului existent.
Potrivit unui raport recent, tinerii din mediul rural ar avea nevoie de doi ani de studiu suplimentar pentru a reduce decalajul față de colegii lor din zona București-Ilfov. Totodată, în cazul unui sfert dintre copiii din mediile defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toți membrii familiei, cei mici fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea celor mari sau a adulților care muncesc, iar pentru 22% dintre copii, masa primită prin ,,Programul Național Masă Sănătoasă” este singura masă a zilei. De asemenea, 8% dintre părinții din mediul rural au ales să întrerupă școala temporar sau definitiv pentru unul sau mai mulți copii, pentru a face față cheltuielilor. Majoritatea părinților (51%) au cel mult 10 clase, ceea ce ne face să credem că nu vor putea să le ofere sprijin educațional copiilor lor.
Cetățeanul TV
