Primăria Capitalei susține că se implică în gestionarea situaţiei de la groapa de gunoi Iridex doar în limita prevederilor legale, în condiţiile în care nu are atribuţii în autorizarea sau controlul modului în care operatorul se conformează faţă de cele impuse în autorizaţie.
„Primăria Capitalei se implică în limita prevederilor legale în gestionarea situaţiei de la depozitul de deşeuri Iridex, neavând atribuţii în autorizarea sau controlul modului în care operatorul se conformează faţă de cele impuse în autorizaţie. Activitatea depozitului de deşeuri Iridex este reglementată prin Autorizaţia Integrată de Mediu (AIM), autorizaţie emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti. Controlul conformării faţă de impunerile autorizaţiei integrate de mediu este asigurat, conform legii, prin Garda de Mediu. Primăria Municipiului Bucureşti nu poate interveni peste atribuţii gestionate de alte instituţii, neavând calitatea necesară, ca urmare populaţia nemulţumită se poate adresa exclusiv celor două instituţii”, transmite luni Primăria Capitalei.
Municipalitatea precizează că toate sesizările primite de la cetăţeni referitoare la groapa de gunoi Iridex au fost trimise mai departe la Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General Bucureşti şi la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Adresa transmisă de către Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General Bucureşti menţionează faptul că a fost autorizată funcţionarea depozitului de deşeuri impunându-se respectarea unor condiţii specifice, arată PMB.
Depozitul de deşeuri Iridex a fost construit în anul 1999 şi dat în exploatare în anul 2000. În anul 1999 a fost încheiat pe 20 de ani contractul între Primăria Municipiului Bucureşti şi Iridex Group, contract care prevedea depozitarea unei cantităţi de 225.000 tone pe an de deşeuri menajere şi stradale, pe perioada funcţionării depozitului. În februarie 2018, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a emis o autorizaţie de mediu valabilă 10 ani, până în februarie 2028.
Firma Iridex deţine groapa de gunoi din Chiajna, a Sectorului 1, care este şi singurul incinerator de deşeuri periculoase, medicale şi industriale din Bucureşti şi Ilfov. Problemele cu groapa de gunoi de la Chiajna sunt vechi. În august 2016, ministrul Mediului, de atunci, Cristina Palmer Paşca, declara că groapa de gunoi Iridex este „una dintre sursele majore ale mirosului” care afectează locuitorii din cartierele bucureştene Pajura, Bucureştii Noi, Crângaşi, Militari, Drumul Taberei, dar şi populaţia din oraşele Chiajna şi Chitila, declaraţiile fiind făcute în urma unor controale ale Gărzii de Mediu la toţi posibilii poluatori din zonă.
În urma controalelor din acea perioadă, inspectorii Gărzii de Mediu spuneau că au descoperit mai multe nereguli la rampa ecologică, iar proprietarii au fost somaţi să le remedieze în 60 de zile, în caz contrar urmând să le fie suspendată activitatea. Conducerea Iridex susţinea că raportul de inspecţie este hilar, iar inspectorii de mediu au venit să măsoare „cu nasurile lor calibrate”, pentru ca în octombrie 2016 să anunţe că au fost îndeplinite în totalitate cele 21 de măsuri care au fost impuse de Garda de Mediu în urma controlului din iulie-august şi că mirosul insuportabil reclamat de locuitorii din zona de nord a Capitalei nu provine de la groapa de gunoi, ci „din surse apropiate cartierelor”, precum canalizările.
Luna trecută, câteva zeci de persoane au protestat în faţa Ministerului Mediu, reclamând disconfortul produs de groapa de gunoi Iridex.
Cetățeanul TV
