DOCUMENT Cinci motive de nulitate pentru alegerea primarului Capitalei – Zilele „edilului” Marin Ștefănel sunt numărate!

Asociația Lexcivica a depus la Consiliul General al Municipiului București plângerea prealabilă prin care le aduce la cunoștință consilierilor generali existența a cinci motive de nulitate absolută la alegerea primarului general al Capitalei.

Tudor Toma, secretarul general al Municipiului București a primit marți, 21 octombrie, documentul prin care li se solicită consilierilor să revoce hotărârile prin care Marin Ștefănel a fost ales să exercite atribuțiile de primar interimar al Capitalei după suspendarea lui Sorin Oprescu. Prezentăm în continuare cele cinci motive de nulitate care demonstrează bătaia de joc la adresa legii pe care o manifestă actualii consilieri generali ai Capitalei!

Ședința alegerilor din 15 septembrie, convocată ilegal. Ce a păzit secretarul general?

Alegerile din 15 septembrie sunt lovite de nulitate absolută chiar din momentul convocării. Ședința „de îndată” nu a fost convocată legal, se arată în document. Potrivit legii, o astfel de ședință se poate convoca numai în caz de forță majoră ( „orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil” – art.1351 alin.(2) din Codul Civil) sau de maximă urgență (evenimente excepţionale, cu caracter non-militar, care ameninţă viaţa sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate). 

Este evident că alegerea unui primar interimar nu era nici forță majoră nici maximă urgență nu putea fi făcută într-o ședință „de îndată”, motivul mincinos potrivit căruia fără primar nu se puteau plăti salariile fiind demontat de Cetățeanul – Citește Neplata salariilor, O Minciună care a permis alegerea lui Marin Ștefănel – Primar al Capitalei!

Secretarul general Tudor Toma știa prea bine că ședința nu este legală, dovadă stă faptul că nu a consemnat în procesul-verbal al ședinței condițiile în care s-a făcut convocarea ședinței de îndată, așa cuum îl obliga legea! „Absența situațiilor de excepție prevăzute de lege pentru convocarea CGMB în ședințe de îndată atrage nulitatea absolută a hotărârilor adoptate în ședințele de îndată nelegal întrunite! (…) În fapt, ședința de îndată a CGMB din 15.09.2015 a fost convocată cu scopul de a pune în practică trocuri politice, menite să-l facă pe dl. Marin Ștefănel Dan Primar general interimar al Municipiului București – și nu pe altcineva, poziție executivă din care acesta urma să distribuie funcții și bani publici, potrivit înțelegerilor oculte, străine de lege și de interesele bucureștenilor”, se arată în documentul Lexcivica.

Trocul politic bate legea! Carusel de ilegalități și hotărâri nule de drept

Celelalte patru motive privesc nulitatea fiecărei hotărâri în parte, adoptată pe 16 septembrie 2015 și arată, odată în plus, disprețul față de lege pe care îl manifestă Consiliul General:

1. Hotărârea de modificare a componenței comisiei de numărare a voturilor –niciunde în Legea nr.215/2001, în O.G. nr.35/2002 și/sau prin Regulamentul de organizare și funcționare a CGMB aprobat cu HCGMB nr.137/2005, nu este prevăzută o comisie de numărare a voturilor (a nu se confunda cu comisia de validare). Potrivit legii, numărarea voturilor și consemnarea rezultatului votării reprezintă una dintre atribuțiile principale ale secretarului general;
2. Hotărârea CGMB nr.165/2015, privind constatarea vacantării unui loc de viceprimar – fiind act normativ nu poate produce efecte decât de la data aducerii la cunoștință publică (Legea 215). Or HCGMB nr.164/2015 a fost adusă la cunoștință publică în 16.09.2015, dată de la care această hotărâre putea să producă efecte juridice. Astfel, postul de viceprimar deținut anterior de liberalul Cornel Pieptea s-a eliberat abia pe 16 septembrie. Cu toate acestea postul a fost ocupat, ilegal, de Marin Ștefănel, tot pe 15 septembrie, prin hotărârea imediat următoare – nr. 166;
3. Hotărârile  CGMB nr.166/2015 și 167/2015 prin care Marin Ștefănel a fost ales viceprimar și apoi primar – Marin Ștefănel nu putea deveni primar interimar dacă nu era ales, mai înainte, viceprimar. Astfel că a fost ales viceprimar, pe un post care nu era liber (vezi mai sus), fără să mai adăugăm că și ședința „de îndată” era ilegală. Chiar și așa, dacă ne-am pune în pielea consilierilor Capitalei și „uităm” să respectăm legile României, Marin Ștefănel nu ar fi devenit, viceprimar legal decât după publicarea hotărârii, pe 16 septembrie! El nu putea deveni primar tot pe 15 septembrie, pentru că nu era, legal, viceprimar! Dar consilierii au votat, din nou, ilegal, și l-au pus primar interimar, prin hotărârea 167;
4. Hotărârea 168 prin care demisionarul Cornel Pieptea a fost desemnat să îndeplinească atribuțiile de viceprimar – este o culme a ridicolului! Deși demisia liderului liberal din funcția de viceprimar nu producea efecte decât de a doua zi – 16 septembrie, Cornel Pieptea a fost ales să îndeplinească atribuțiile de care se dezisese prin demisie, funcție pe care o exercita încă, prin efectul legii. Un „hocus-pocus” ilegal, nul de drept, care nu-i face deloc cinste lui Pieptea – recunoscut, altfel de mulți, drept un viceprimar aplicat și competent! Vezi și Primăria ilicită a Capitalei! Primarul Marin Ștefănel și „vicele” Pieptea, aleși ilegal în Marțea neagră a Bucureștiului

De altfel, alegerea ilegală a primarului a fost consemnată explicit de către consilierul Deaconescu Ionel Cristinel în dezbaterile de ședință, fiind consemnat la pagina 17 a procesului-verbal de ședință:
“Domnule Prefect, vă rog frumos domnule Secretar general, Legea 215 prevede în mod expres că poate fi votat ca primar general un viceprimar în funcție. Am dori, înainte să ne exercităm dreptul la vot, să ne arătați hotărârea de consiliu prin care dânsul, pentru care a fost propunerea, există, dacă nu, ne retragem de la acest vot și nu vom vota. Vă rog să îmi spuneți, domnule secretar general: domnul Marin Ștefănel Dan este viceprimar în funcție ca să poată fi propus și votat ?”
„Singura soluție legală pe care o au factorii de decizie este aceea de a revoca hotărârile pe care noi le-am contestat. În caz contrar ne vom adresa instanței de contencios!”, a declarat Victor Vasile, președintele Lexcivica. Citiți mai jos textul integral al plângerii:

Către           :   CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

                     Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6, Bucureşti

În atenția    : Dlui. Fătu Gabriel – Președinte de ședință al CGMB

Spre știința : Dlui. Ștefănel Marin Dan – Primar general interimar al Municipiului București

Dlui. Toma Tudor – Secretar general al Municipiului București

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subscrisa ASOCIAȚIA LEXCIVICA, persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul în București, sector 2, Str. Maria Rosetti nr. 13, etaj 2, înscrisă sub nr.111/26.06.2013 în Registrul Special al Judecătoriei Sectorului 2, CIF 33967998, reprezentată legal de Vasile Victor – președinte și Antohe Cătălin – vicepreședinte,

în temeiul dispozițiilor art.7 din Legea nr.554/2004, formulăm prezenta

PLÂNGERE PREALABILĂ

prin care vă solicităm să revocați, în tot, hotărârile adoptate în ședința de îndată a CGMB din 15.09.2015, ora 17:00, respectiv:

•  HCGMB nr.164/2015 pentru modificarea HCGMB nr.185/2014 privind alegerea comisiei de numărare a voturilor a CGMB.
• HCGMB nr.165/2015 privind vacantarea unui post de viceprimar al Municipiului București, ca urmare a demisiei domnului Pieptea Cornel.

• HCGMB nr.166/2015 privind alegerea unui viceprimar al Municipiului București.
• HCGMB nr.167/15.09.2015 privind desemnarea unui viceprimar să exercite atribuțiile funcției de Primar general al Municipiului București.

• HCGMB nr.168/15.09.2015 privind delegarea unui consilier din cadrul CGMB să exercite atribuțiile viceprimarului desemnat în funcția de Primar general al Municipiului București.

Solicitarea noastră se întemeiază pe următoarele motive:

1. Legitimarea subscrisei.

 Asociația Lexcivica este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, constituită în temeiul O.G. nr.26/2000 privind asociațiile și fundațiile, care funcţionează și este organizată în conformitate cu Statutul și Actul Constitutiv al Asociației.

Scopul Asociației Lexcivica, prevăzut la art.7 din Statut, este să vegheze la buna funcționare a autorităților administrației publice și a serviciilor publice administrative, în vederea protejării intereselor legitime publice și private ale cetățenilor.

În aceste condiții, Asociația Lexcivica este organism social interesat – în sensul definit la art.2 alin.(1) lit.s) din Legea nr.554/2004.

 Principalele obiective ale Asociaţiei Lexcivica sunt prevăzute la art.8 din Statut, între care:

• respectarea principiilor legalității la nivelul administrației publice și al serviciilor publice administrative [alin.(2)];
• îmbunătățirea calității deciziilor la nivelul autorităților administrației publice [alin.(5)];
• întărirea controlului civic asupra administrației publice [alin.(7)];

 La art.9 din Statut sunt expres menționate activitățile desfășurate în vederea realizării scopului și obiectivelor Asociației, între care se află și promovarea acţiunilor în justiţie împotriva actelor administrative apreciate a fi nelegale, care prejudiciază interesul public sau încalcă drepturile legitime ale cetăţenilor [lit.b)];

 Art.2 alin.(1) lit.a) teza ultimă din Legea nr.554/2004 prevede “sunt asimilate persoanei vătămate organismele sociale care invocă vătămarea, prin actul administrativ atacat, fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate.”

 Interesul Asociației Lexcivica de a contesta hotărârile adoptate de CGMB în ședința de îndată din 15.09.2015 se justifică și se manifestă în planul conteciosului obiectiv: apărarea interesului legitim public – în sensul definit la art.2 alin.(1) lit.r) din Legea nr.554/2004.

2. Situația de fapt.

 Prin Încheierea de ședință din 06.09.2015 pronunțată în Dosarul nr.32580/3/2015, Tribunalul București Secția I Penală a dispus măsura arestării preventive a Primarului general Oprescu Sorin Mircea, rămasă definitivă la 14.09.2015, când Curtea de Apel București Secția II Penală, prin Încheierea nr.950/CO/14.09.2015, a respins ca nefondată contestația inculpatului.

Cele două instanțe au comunicat Instituției Prefectului Municipiului București aceste aspecte – prin adresele înregistrate sub nr.14821/15.09.2015 și 14837/15.09.2015.

Urmare adreselor, potrivit art.71 alin.(1) din Legea nr.215/2001 combinat cu art.26 alin. (1) din Legea nr.340/2004, Prefectul Municipiului București – dl. Petrovan Paul Nicolae a emis Ordinul nr.461/15.09.2015 privind constatarea suspendării de drept a mandatului de Primar general al Municipiului București al domnului Oprescu Sorin Mircea.

Prin adresa înregistrată la CSG sub nr.3729/6/15.09.2015 și la DATJ sub nr.3357/15.09.2015, Prefectul Municipiului București – dl.Petrovan Paul Nicolae a comunicat CGMB un exemplar al Ordinului nr.461/15.09.2015 și a precizat că, față de prevederile art.72 alin.(1) și (2) din Legea nr.215/2001, “apreciază că membrii CGMB pot convoca în ședință de îndată Consiliul General al Municipiului București pentru a desemna, cu votul secret al majorității consilierilor în funcție, unul dintre cei doi viceprimari ai Municipiului București, care să exercite atribuțiile Primarului general pe durata arestului preventiv al d-lui. Oprescu Sorin Mircea, respectiv pentru alegerea unui membru al CGMB care să îndeplinească temporar atribuțiile viceprimarului care va exercita temporar atribuțiile Primarului general.”

În 15.09.2015 a fost convocată ședința de îndată a CGMB, pusă la cale doar cu scopul de a-l înscăuna pe dl. Marin Ștefănel Dan Primar general interimar al Municipiului București, în urma unor înțelegeri și trocuri politice oculte, străine de lege și de interesele bucureștenilor.

Concluzia rezultă din cele petrecute în ședința de îndată a CGMB din 15.09.2015, care a fost o mascaradă desfășurată după următoarea ordine de zi:

Punctul 1 pe ordinea de zi

Proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii CGMB nr.185/2014 privind alegerea comisiei de numărare a voturilor a CGMB, însoțit de două “acte premergătoare”:

• demisia d-lui. Marin Ștefănel Dan din funcția de membru în comisia de numărare a voturilor a CGMB, înregistrată la CSG sub nr.3732/6/15.09.2015 și la DATJ sub nr.3369/15.09.2015;

• expunerea de motive a consilierilor CGMB, înregistrată la CSG sub nr.3737/6/15.09.2015 și la DATJ sub nr.3370/15.09.2015;

Domnul Marin Ștefănel Dan trebuia “scos” din comisia de numărare a voturilor aprobată prin HCGMB nr.185/2014, altminteri nu putea să candideze pentru funcția de viceprimar, iar apoi, pentru cea de Primar general interimar al Municipiului București.

Prin vot deschis (36 – pentru, 0 – împotrivă și 2 – abțineri), proiectul de hotărâre a fost adoptat, dl. Marin Ștefănel Dan “fiind înlocuit” cu dl. Mihai Voicu în comisia de numărare a voturilor.

Punctul 2 pe ordinea de zi

Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui post de viceprimar al Municipiului București, ca urmare a demisiei domnului Pieptea Cornel, însoțit de două “acte premergătoare”:

•  demisia d-lui. Pieptea Cornel din funcția de viceprimar al Municipiului București, înregistrată la CSG sub nr.3730/6/15.09.2015 și la DATJ sub nr.3358/15.09.2015;

• expunerea de motive a consilierilor CGMB, înregistrată la CSG sub nr.3734/6/15.09.2015 și la DATJ sub nr.3364/15.09.2015;

Dl. Pieptea Cornel trebuia “să lase liberă” funcția de viceprimar al Municipiului București pentru dl. Marin Ștefănel Dan, altminteri acesta nu putea fi desemnat să exercite atribuțiile funcției de Primar general interimar al Municipiului București.

Votul a fost deschis (38 – pentru, 0 – împotrivă și 3 – abțineri), proiectul de hotărâre a fost adoptat, “fiind declarat vacant postul de viceprimar al Municipiului București”.

Punctul 3 pe ordinea de zi

Proiectul de hotărâre privind alegerea unui viceprimar al Municipiului București, care a avut un “act premergător”:

• expunerea de motive a consilierilor CGMB, înregistrată la CSG sub nr.3739/6/15.09.2015 și la DATJ sub nr.3365/15.09.2015.

Dl. Marin Ștefănel Dan trebuia “ales” în funcția de viceprimar pentru ca, mai apoi, să poată fi desemnat să exercite atribuțiile funcției de Primar general al Municipiului București.

De formă – pentru a crea aparența unei alegeri, pe lângă dl. Marin Ștefănel Dan a fost propusă și d-na. Zorkoczy Iulia (INDEP.).

Votul a fost secret (34 – pentru, 5 – împotrivă și 2 voturi anulate), dl. Marin Ștefănel Dan “fiind ales” viceprimar al Municipiului București.

Prin vot deschis (40 – pentru, 0 – împotrivă și 1 – abținere), proiectul de hotărâre a fost adoptat, dl. Marin Ștefănel Dan “fiind ales în funcția de viceprimar al Municipiului București”.

Punctul 4 pe ordinea de zi

Proiect de hotărâre privind desemnarea unui viceprimar să exercite atribuțiile funcției de primar general al Municipiului București, însoțit de două “acte premergătoare”:

• adresa Prefectului Municipiului București nr.14821 și 14837/15.09.2015, înregistrată la CSG sub nr.3729/6/15.09.2015 și la DATJ sub nr.3357/15.09.2015;

• expunerea de motive a consilierilor CGMB, înregistrată la CSG sub nr.3733/6/15.09.2015 și la DATJ sub nr.3366/15.09.2015;

Fără a mai păstra minima aparență a unei alegeri, dl. Marin Ștefănel Dan a fost unicul candidat desemnat să exercite atribuțiile funcției de Primar general al Municipiului București.

Votul a fost secret (39 – pentru, 0 – împotrivă și 1 vot anulat), unicul candidat dl.Marin Ștefănel Dan “viceprimar al Municipiului București, fiind desemnat să exercite atribuțiile funcției de Primar general al Municipiului București”.

Apoi, proiectul de hotărâre a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Punctul 5 pe ordinea de zi

Proiectul de hotărâre privind delegarea unui consilier din cadrul CGMB să exercite atribuțiile viceprimarului desemnat în funcția de Primar general, care a avut un “act premergător”:

• expunerea de motive a consilierilor CGMB, înregistrată la CSG sub nr.3736/6/15.09.2015 și la DATJ sub nr.3367/15.09.2015.

Votul a fost secret (40 – pentru, 0 – împotrivă, 0 voturi anulate), unicul candidat – dl. Pieptea Cornel “fiind desemnat să exercite atribuțiile viceprimarului desemnat în funcția de Primar general al Municipiului București”.

Apoi, proiectul de hotărâre a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Așadar, după ce și-a îndeplinit rolul, dl. Pieptea Cornel “s-a reîntors” în funcția de viceprimar al Municipiului București, din care demisionase – din motive personale – cu două ore în urmă.

Toate expunerile de motive au fost semnate de 7 consilieri din cadrul CGMB, și anume: Sava Răzvan (PNL) Câmpeanu Cătălin (PNL), Fătu Gabriel (PP-DD), Popescu Ana-Maria (PP-DD), Dinu Maria Mirela (PMP), Mihailovici Virginia (PMP) și Richard Radu (INDEP.).

3. Nulitatea absolută a hotărârilor contestate, determinată de încălcarea dispozițiilor legale referitoare la convocarea CGMB în ședințe de lucru.

Funcționarea CGMB (asimilat consiliului local) este prevăzută la Cap.II, Secțiunea 3, art.38-54 din Legea nr.215/2001 (“Lege”), corelate cu prevederile Cap.III, art.31-48 din Regulamentul de organizare și funcționare a CGMB – aprobat cu HCGMB nr.137/2005 (“ROF”)

Potrivit art.39 din Lege, CGMB își desfășoară activitatea în ședințe de lucru, după următoarele reguli:

• În ședințe ordinare, care se țin obligatoriu, lunar, la convocarea Primarului general [alin.(1)].

Potrivit art.44 alin.(1), proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a ședințelor ordinare nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din aparatul de specialitate al Primarului general, precum și de raportul comisiei de specialitate a CGMB.

• În ședințe extraordinare, care se țin la cererea Primarului general sau cel puțin a unei treimi din numărul consilierilor [alin.(2)].

Și Prefectul Municipiului București poate solicita Primarului general convocarea unei ședințe extraordinare a CGMB în cazuri care impun adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea ori înlăturarea urmărilor calamităților/catastrofelor/incendiilor/epidemiilor/epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice [art.23 alin.(1) din Legea nr.340/2004].

Așadar, ședințele extraordinare nu au un caracter prestabilit, având loc ori de câte ori intervin probleme stringente, care nu suportă amânare până la data stabilită pentru ședința ordinară.

În astfel de cazuri, proiectele de hotărâre pot fi propuse și dezbătute în lipsa rapoartelor de specialitate [art.44 alin.(1) teza finală].

• Convocarea CGMB se face în scris, prin intermediul Secretarului general, cu cel puțin 5 zile înainte de ședințele ordinare și cu cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziția consilierilor materialele aferente proiectelor de hotărâri înscrise pe ordinea de zi.

De la aceste reguli se poate deroga numai în situații cu totul excepționale – prevăzute strict și limitativ la art.39 alin.(4) din Lege ¹⁾ și la art.23 alin.(2) din Legea nr.340/2004 ²⁾.

^{1) art.39 alin.(4) din Legea nr.215/2001 aplicat la speță}

În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a CGMB, convocarea CGMB se poate face de îndată.

 ^{2) art.23 alin.(2) din Legea nr.340/2004 aplicat la speță}

În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor municipiului București, Prefectul poate solicita convocarea de îndată a CGMB.

Fiind situații de excepție – strict și limitativ prevăzute de lege – CGMB se poate întruni legal în ședințe de îndată, dacă și numai dacă:

• există caz de forță majoră, în sensul definit la art.1351 alin.(2) din Codul Civil (“forța majoră – orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil”);

• există situație de maximă urgență, în sensul definit la art.2 lit.a) din OUG nr.21/2004 (“situație de urgență – evenimente excepţionale, cu caracter non-militar, care ameninţă viaţa sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.

• în regulamentul de organizare și funcționare a CGMB sunt expres prevăzute alte situații în care CGMB se poate întruni în ședințe de îndată.

• În toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul-verbal al ședinței [alin.(8)], pentru a se putea verifica legalitatea condițiilor în care a fost convocată ședința.

Vizând reguli de procedură ce stabilesc funcționarea CGMB în ședințe de îndată, impuse prin normă juridică expresă – în vederea ocrotirii interesului public, absența situațiilor de excepție prevăzute de lege pentru convocarea CGMB în ședințe de îndată atrage nulitatea absolută a hotărârilor adoptate în ședințele de îndată nelegal întrunite.

ÎN SPEȚĂ

Proiectele de hotărâre înscrise pe ordinea de zi a ședinței de îndată a CGMB din 15.09.2015, prin natura chestiunilor propuse a fi reglementate de CGMB, nu se circumscriu situațiilor strict și limitativ prevăzute la art.39 alin.(4) din Legea nr.215/2001, având în vedere că:

• nu a existat un caz de forță majoră;
• nu a existat o situație de maximă urgență;
• 31 alin.(2) din ROF prevede strict că ședințele CGMB sunt ordinare și extraordinare;

Din acest motiv, Secretarul general nici nu a consemnat în procesul-verbal al ședinței condițiile în care s-a făcut convocarea ședinței de îndată.

Teza lansată în spațiul public că arestarea preventivă a Primarului general Sorin Oprescu a generat un blocaj finaniciar, în sensul că nu are cine să semneze valabil ca ordonator principal de credite pentru activitățile curente, este cu evidență falsă prin raportare la prevederile art.117 alin.(2) din Legea nr.215/2001 ³⁾ – text de lege introdus la 28 mai prin O.U.G. nr.14/2015.

^{3) art.117 alin.(2) din Legea nr.215/2001}

Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile prevăzute la art. 55 alin. (8¹) sau, după caz, la art. 99 alin. (9), secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite pentru activităţile curente.

Ad absurdum, ignorând motivele evocate supra, o ședință de îndată a CGMB putea fi eventual convocată “pentru a desemna, prin vot secret, unul din cei doi viceprimari ai Municipiului București, care să exercite atribuțiile Primarului general pe durata arestului preventiv al d-lui. Oprescu Sorin Mircea, respectiv pentru alegerea unui membru al CGMB care să îndeplinească temporar atribuțiile viceprimarului care va exercita temporar atribuțiile Primarului general” – conform celor precizate de Prefectul Municipiului București în adresa transmisă către CGMB, înregistrată la CSG sub nr.3729/6/15.09.2015 și la DATJ sub nr.3357/15.09.2015.

În fapt, ședința de îndată a CGMB din 15.09.2015 a fost convocată cu scopul de a pune în practică trocuri politice, menite să-l facă pe dl. Marin Ștefănel Dan Primar general interimar al Municipiului București – și nu pe altcineva, poziție executivă din care acesta urma să distribuie funcții și bani publici, potrivit înțelegerilor oculte, străine de lege și de interesele bucureștenilor.

4. Nelegalitatea intrinsecă a Hotărârii CGMB nr.164/2015.

Prin Hotărârea CGMB nr.164/2015 a fost modificată HCGMB nr.185/2014 privind alegerea comisiei de numărare a voturilor a CGMB.

Nelegalitatea constă în faptul că niciunde în Legea nr.215/2001, în O.G. nr.35/2002 și/sau prin Regulamentul de organizare și funcționare a CGMB aprobat cu HCGMB nr.137/2005, nu este prevăzută o comisie de numărare a voturilor (a nu se confunda cu comisia de validare).

Per a contrario, la art.21 alin.(1) lit.b) din O.G. nr.35/2002 și la art.30 alin.(1) lit.d) din ROF a CGMB este prevăzut că numărarea voturilor și consemnarea rezultatului votării reprezintă una dintre atribuțiile principale ale secretarului general.

5. Hotărârea CGMB nr.164/2015 nu putea produce efecte juridice în data de 15.09.2015.

Reglementând componența unei comisii a CGMB cu atribuții de aplicabilitate repetată, ori de câte se votează în ședințele CGMB, Hotărârea CGMB nr.164/2015 are fără îndoială caracter normativ.

Potrivit art.49 din Lege, hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii la cunoștință publică [alin.(1) teza 1], aducerea la cunoștință publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect [alin.(2)].

HCGMB nr.164/2015 a fost adusă la cunoștință publică în 16.09.2015, dată de la care această hotărâre putea să producă efecte juridice, în condițiile legii.

Pe cale de consecință, “comisia de numărare a voturilor” – în noua componență (dl.Mihai Voicu l-a înlocuit pe dl.Marin Ștefănel Dan) a funcționat nelegal în ședința de îndată din 15.09.2015, atragând nulitatea absolută a proceselor-verbale de numărare a voturilor, implicit, a hotărârilor subsecvente adoptate în cadrul acestei ședințe, în baza proceselor-verbale nule, denumite mai apoi Hotărârile CGMB nr.166,167 și 168 din 15.09.2015.

6. Hotărârea CGMB nr.165/2015 nu putea produce efecte juridice în data de 15.09.2015.

Reglementând vacantarea unui post de viceprimar al Municipiului București, Hotărârea CGMB nr.165/2015 are fără îndoială caracter normativ.

HCGMB nr.165/2015 a fost adusă la cunoștință publică în 16.09.2015, dată de la care această hotărâre putea să producă efecte juridice, în condițiile legii.

În atare condiții, postul de viceprimar al Municipiului București a devenit de jure vacant în data de 16.09.2015, fapt care atrage nulitatea absolută a hotărârilor adoptate în ședința de îndată – subsecvente pretinsei vacantări, denumite Hotărârile CGMB nr.166,167 și 168 din 15.09.2015.

7. Nulitatea de drept a Hotărârilor CGMB nr.166/2015 și nr.167/2015.  

Având la bază procesul-verbal de numărare a voturilor nul și hotărârea de vacantare a postului de viceprimar al Municipiului București – care a produs efecte juridice, ulterior, în 16.09.2015, dl. Marin Ștefănel Dan a fost ales nelegal viceprimar al Municipiului București în cadrul ședinței de îndată a CGMB din 15.09.2015.

Pe cale de consecință, nefiind de jure viceprimar în funcție al Municipiului București în data de 15.09.2015, dl. Marin Ștefănel Dan nu putea fi legal desemnat să exercite atribuțiile funcției de Primar general al Municipiului București.

De altfel, acest aspect a fost învederat explicit de domnul Consilier Deaconsecu Ionel Cristinel în dezbaterile de ședință, fiind consemnat la pagina 17 a procesului-verbal de ședință:

“Domnule Prefect, vă rog frumos domnule Secretar general, Legea 215 prevede în mod expres că poate fi votat ca primar general un viceprimar în funcție. Am dori, înainte să ne exercităm dreptul la vot, să ne arătați hotărârea de consiliu prin care dânsul, pentru care a fost propunerea, există, dacă nu, ne retragem de la acest vot și nu vom vota.

Vă rog să îmi spuneți, domnule secretar general: domnul Marin Ștefănel Dan este viceprimar în funcție ca să poată fi propus și votat ?”

8. Nulitatea de drept a Hotărârii CGMB nr.168/2015.  

Având la bază procesul-verbal de numărare a voturilor nul și hotărârea de vacantare a postului de viceprimar al Municipiului București – care a produs efecte juridice, ulterior, în 16.09.2015, precum și hotărârile adoptate în precedent – denumite apoi nr.166 și 167 – care erau nule de drept, dl. Pieptea Cornel nu putea fi desemnat să reocupe funcția de viceprimar al Municipiului București în cadrul ședinței de îndată a CGMB din 15.09.2015, din moment ce exercita de jure această funcție la acea dată.

În considerarea motivelor ce preced, vă solicităm să soluționați favorabil plângerea prealabilă, în sensul revocării, în tot, a hotărârilor adoptate în ședința de îndată a CGMB din 15.09.2015.

Atașăm plângerii prealabile înscrisurile care atestă legitimarea subscrisei, respectiv:

• Certificat de înscriere Asociația Lexcivica nr. 111/26.06.2013;
• Statutul Asociației Lexcivica;