Surse apropiate Petrotel Lukoil (PLK) România se tem că schimbarea directorilor ruși din 2023, ca urmare a pachetului de „sancțiuni 10” unde se cerea ca toți cetățenii ruși să fie scoși din conducerea companiilor, a fost doar de fațadă.
În realitate, se tem sursele, Petrotel Lukoil ar putea fi condusă în aceeași manieră de dinainte de schimbare. Ziarul „Cetățeanul” a cerut conducerii rafinăriei să lămurească aspectele legate de schimbare conducerii.
Pe 21 martie 2023, mai mulți directori PLK de cetățenie rusă au fost schimbați de consiliul de supraveghere al societății Petrotel – Lukoil SA (societate pe acțiuni administrate în sistem dualist, reprezentat de președinte Rustem Gimaletdinov, vicepreședinte Ivan Odnolko și Dimitrii Ilich). Au fost schimbați din funcție, cu două luni înainte de finalizarea mandatelor – Aleksei Kovalenko (director general executiv şi preşedinte al directoratului Petrotel Lukoil), Olga Kuzina (director economic şi financiar), Alexey Vointsev (director de livrări) şi Kuzma Oligov (director de personal). Dintre aceștia cel mai prolific era directorul general. Kovalenko a ocupat o serie de poziții în anumite rafinării din Rusia, de unde a fost destituit în urma unor nereguli constatate de ruși (incendiu la o rafinărie Lukoil din 2017), a fost repartizat apoi la Rafinăria Lukoil din Odesa pentru a fi închisă chiar de acesta – iar după asta transferat la Petrotel Lukoil – Ploiești.Kovalenko a fost apreciat de conducerea politică a Rusiei, la cel mai înalt nivel.
Schimbare reală sau cosmetizare?
Același consiliu de supraveghere a numit atunci în funcție trei români și un ucrainean, pentru un mandat de 3 ani: Director General Executiv- Inginer șef Dan Dănulescu; Contabil șef – Dorel Duțu, Director de producție – Adrian Negoiță, director economic și financiar – Ion Mura, Director Resurse umane – Oleksii Bibik. Patru români și ucrainean, dintre care primii doi erau, la acea dată, trimiși în judecată alături de ruși, într-un proces în care conducerea Petrotel Lukoil era acuzată de infracțiuni economice. Ulterior au fost achitați.
La două luni după ce i-au numit pe români și pe ucrainean în conducerea executivă, rușii din consiliul de supraveghere și-au dat și ei demisia, fiind înlocuiți la rândul lor.
De menționat că nu am găsit nicio referință din surse deschise asupra noilor atribuții ale rușilor plecați din conducerea executivă a Petrotel – Lukoil. Am întrebat oficial compania dacă aceștia au primit alte atribuții în cadrul companiei sau a filialelor companiei-mamă din Olanda.
Ucraineanul Bibik, discipolul unor ruși cu greutate
Surse apropiate de companie ne-au informat că, în opinia lor respectarea pachetului „sancțiuni 10” ar fi fost realizată doar formal (scriptic)! Ei spun că Dan Dănulescu, numit director general executiv şi preşedinte al directoratului Petrotel Lukoil, a rămas şi cu unica funcţie anterioară, cea de inginer-şef și că sunt semne de întrebare dacă el are într-adevăr atribuțiile și puterea pe care le avea rusul Kovalenko.
Personajul enigmatic este, spun sursele ucrainianul Bibik, despre care sursele afirmă și că are/a avut domiciliu în Rusia, informație pe care nu am putut-o verfica din surse deschise. Am găsit în schimb mai multe referiri la Bibik, fie Aleksey fie Oleksandr Bibik, care arată că acesta a fost un tânăr de mare perspective în conducerea rusească a Lukoil Odessa, încă din 2004, cu zece ani înainte de invazia Crimeei de către Rusia.
Din 2008, Bibik a fost asistentul personal al lui Valery Grayfer, o legendă a industriei petroliere sovietice și apoi rusești. Grayfer a fost ministru adjunct al petrolului între 1985 și 19990 și laureat cu numeroase premii de stat din fosta Uniune Sovietică și din Rusia (între care Premiul Lenin și Premiului Guvernului Federației Ruse). Graifer a fost decorat cu șapte ordine și patru medalii.
După numai un an, Bibik a fost promovat director general adjunct pentru personal și afaceri generale al PJSC LUKOIL-Odesskiy și membru al Consiliului de Supraveghere al companiei, funcție ocupată îană în iulie 2013. Să amintim și că președintele consiliului de administrație al Lukoil era oligarhul rus Vagit Alekperov.
Ce conține al zecelea pachet de sancțiuni ale UE împotrivia Rusiei
Pe 25 februarie 2023, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei invadatoare. Printre alte măsuri, UE a limitat posibilitatea cetățenilor ruși să dețină funcții de conducere în infrastructuri și entităților critice europene.
Al zecelea pachet de sancțiuni (25 februarie 2023)
– interzicerea exporturilor de tehnologii critice și de produse industriale
– interzicerea importurilor de asfalt și cauciuc sintetic
– interzicerea furnizării de capacitate de înmagazinare a gazelor către ruși
– suspendarea licențelor de emisie ale RT Arabic și Sputnik Arabic
– restricții impuse resortisanților ruși de a deține orice funcție în cadrul organelor de conducere ale infrastructurilor și entităților critice ale UE.
Armata privată a Rusiei din România
Ruşii de la Lukoil desfăşoară în România o „armată privată”, mascată sub forma unei companii de protecţie şi pază, Traun Guard HMS, fostă Lukom-A.
Firma privată de securitate Lukom-A a fost înfiinţată în Rusia în 1992, cu scopul de a proteja interesele LukOil, inclusiv în România.
Compania, care operează în România încă din 1998, sub umbrela companiei Lukoil, are o istorie plină de controverse, existând indicii că foștii ofițeri FSB din conducere acționează la ordinele Kremlinului.
Sucursala înființată la București are șefi numiți după ce au ieșit la pensie din structuri ale SRI.
„Societatea a fost înfiinţată la 31 iulie 1998, odată cu intrarea pe piaţa României a Companiei petroliere LUKOIL”, se menționează pe site-ul Traun Guard HMS, fosta Lukom-A România. Compania se ocupă în România, în principal, cu paza obiectivelor grupului LukOil. Totodată, mai derulează contracte și cu alte societăți comerciale private din domeniul energetic și al transporturilor de mărfuri feroviare.
Sucursala înființată la București are șefi care au făcut parte din structuri ale SRI: Alexandru Bureşin, fost general de brigadă în SRI şi administrator al Agenţiei Lukom-A România în perioada 2009-2016, și Mihai Vidat, fost colonel SRI, care a preluat funcţia de administrator al Agenţiei Lukom A România în 2016. Alături de aceștia apare și cetățeanul moldovean Andrei Raţă, fost membru în Consilul de Adminstraţie al Petrotel-Lukoil Ploieşti şi care apare într-o anchetă penală legată de activităţile companiei Lukoil.
Presa a dezvăluit că, în 2009, Bureşin s-a pensionat de la SRI, la vârsta de 55 de ani. Apoi, a fost numit administrator al Agenţiei Lukom-A România. În 2016, Bureșin a fost înlocuit de Mihai Vidat. Acesta apare cu funcţia de colonel pe forumul SRI, ca adjunct al lui Bureşin în brigada Antitero a SRI, în 2006. În 2020, general-maiorul FSB Vadim Piatiletov şi colonelul Igor Gromov i-au prelungit lui Vidat contractul de administrator la firma Traun Guard, mandat care a fost valabil până la sfârşitul lunii aprilie 2024, conform Libertatea. Igor Gromov este asociat direct, la Traun, cu 0,04%.
Potrivit unor informații dezvăluite de presă, Igor Gromov a fost colonel în Armata Rusă, unde ajunsese şef de stat major al Regimentului 154 din Moscova. Gromov a fost inclus în Cartea de Onoare a Regimentului 154 în anul 2009 pentru merite deosebite, precum şi pentru contribuţia la „dezvoltarea şi perfecţionarea ritualurilor militare”.
Gromov este fondatorul Vympel-Center, locul unde sunt şcoliţi angajaţii Lukom-A şi Vympel-Rezerv.
El a fost director general al firmei de pază ruseşti până în 2023. În 2020, alături de Gromov, a mai fost mandatat în firma de pază din România şi Vadim Piatiletov (care a condus Lukom-A în Rusia în perioada 2018-2020). Piatiletov a fost şeful direcţiei FSB pentru regiunea Tiumen între 2011 şi 2017. A primit gradul militar de general-maior în 2012, prin decret semnat de preşedintele rus Vladimir Putin.
În 2021, printr-un decret al președintelui Federației Ruse, Igor Ivanovici Gromov, directorul Agenției Lukom-A, a primit și Ordinul de Onoare. Premiul i-ar fi fost înmânat la o recepție formală în onoarea Zilei lucrătorilor din industria petrolului, gazului și combustibilului, la biroul central al LukOil.
În 2017, Gromov a fost îndepărtat. El ar fi fost demis în urma unui scandal în care mai mulţi ofiţeri din direcţia pe care o conducea creaseră o grupare implicată în asasinate la comandă, dar a fost recuperat de Lukoil.
Mai mult armată decât firmă de pază
Traun Guard HMS nu este o companie de pază ca toate celelalte. Angajaţii săi beneficiază de instrucţie militară intensivă şi sunt echipaţi cu armament și vehicule militare. Încă de la înfiinţare, firma a fost condusă de foşti ofiţeri ai unităţilor de forţe speciale ruse, iar în prezent este considerată o adevărată armată corporativă.
Ofiţerii care conduc Lukom-A provin din unităţi de elită ale serviciilor secrete ruse, cum ar fi Vympel, care sunt pregătiţi timp de cel puţin cinci ani pentru a desfăşura operaţiuni speciale în diverse condiţii. Aceştia sunt implicaţi în diverse acţiuni, inclusiv sabotaje, spionaj şi chiar eliminarea persoanelor considerate o ameninţare pentru statul rus, se arată în mass-media.
Potrivit presei, în timp, Lukom-A a devenit o extensie a intereselor Kremlinului, iar conducerea sa este considerată a fi subordonată ordinelor venite de la Moscova. Mai mult, există indicii că firma nu se limitează la acţiunile de protecţie a intereselor Lukoil, ci ar fi implicată şi în activităţi de spionaj şi influenţare la nivel global, conform Libertatea.
Firma-mamă din Rusia, sub controlul serviciilor secrete rusești
În Rusia, firma ar fi controlată de foşti ofiţeri ai serviciilor secrete ruse, care sunt numiţi în poziţii-cheie şi colaborează strâns cu FSB.
Având în vedere legăturile lor strânse cu structuri ale statului rus şi presupusele lor activităţi de influenţare şi spionaj, firmele de securitate private, precum Lukom-A, ridică întrebări legate de securitatea naţională şi de supravegherea activităţilor lor.
Mai mult decât atât, există indicii că Lukom-A nu se limitează doar la protejarea intereselor comerciale ale Lukoil, ci ar fi implicată şi în acţiuni de influenţare politică şi spionaj la nivel global. Aceste presupuse activităţi sunt alimentate de legăturile strânse ale companiei cu Kremlinul şi cu alte organizaţii cu interese similare.
Totodată, există îngrijorări legate de posibilele activităţi nelegale sau nepotrivite ale Lukom-A în România, inclusiv implicaţii în afaceri murdare şi influenţare politică. Astfel de acţiuni pot submina statul de drept şi pot afecta grav securitatea naţională şi stabilitatea instituţională, spun surse bine informate.
De aceea, autoritățile române ar trebui să monitorizeze atent aceste posibile amenințări la securitatea națională.
Cetățeanul TV
