Normele propuse în legea privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților au avut în vedere sistarea confuziei promovate în ultimii ani, cu privire la posibilitatea menținerii spațiilor verzi intravilane (terenuri afectate de uz și de interes public) în patrimoniul persoanelor fizice și a persoanelor juridice de drept privat. Chiar și așa, proiectul Codului Urbanismului nu reflectă deciziile Curții Constituționale referitoare la dreptul proprietarilor de a fi despăgubiți pentru limitările aduse dreptului lor de proprietate prin planurile de urbanism. Haosul urbanistic se dorește a fi întreținut în continuare. De ce?
Articol scris de av. Radu Dinulescu, preluat de pe qmagazine.ro
NEPUTINȚA LUI NICUȘOR DAN
O astfel de confuzie se concretizează într-o gravă încalcare a dreptului de proprietate privată (manifestată printr-o expropriere în fapt a imobilelor deținute de titular precum cei anterior menționați), în condițiile în care însăși legislația internă și reglementările urbanistice aplicabile la nivelul municipiului București au consacrat caracterul public al terenurilor având destinația de spații verzi.
În consecință, constatăm că prin promovarea acestei confuzii, intenția autorităților publice este de a se degreva, în mod ilegal, de obligațiile stabilite în sarcina lor, cu privire la întreținerea și amenajarea terenurilor având destinația de spații verzi (imobile afectate de uz și interes public), în detrimentul proprietății private.
Or, promovând o astfel de confuzie (și încurajând includerea terenurilor private în registrele locale ale spațiilor verzi), autoritățile publice locale nu pot asigura respectarea suprafeței minime de spații verzi, stabilite în beneficiul locuitorilor orașelor, municipiilor și comunelor, potrivit legislației interne și comunitare, prin obligarea persoanelor fizice și a persoanelor juridice de drept privat să participe, cu propriul patrimoniu, la îndeplinirea unor servicii de utilitate publică.
Totodată, se impune să amintim faptul că, în prezent, potrivit art. 18, alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor: „terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu.”
Un discurs având rolul de a promova confuzia reclamată în cuprinsul prezentului material a fost adoptat de Nicușor Dan, încă de la debutul mandatului său de primar general, acesta insistând cu privire la posibilitatea includerii unor terenuri din domeniul privat, în categoria spațiilor verzi (în ciuda tuturor actelor normative care conțin dispoziții contrarii).
Interesul primarului general de a promova confuzia amintită în cuprinsul prezentului material este evidentă și se concretizează în neputința acestuia de a asigura îndeplinirea serviciilor publice coordonate de municipiul București, prin propriul aparat administrativ. Așadar, primarul general insistă cu privire la includerea/menținerea unor terenuri private în categoria spațiilor verzi, în condițiile imposibilității administrației controlate de acesta, de a asigura accesul locuitorilor municipiului București la spații verzi amenajate corespunzător.
REGISTRUL LOCAL AL SPAȚIILOR VERZI, TERGIVERSAT DE PRIMARUL GENERAL
În dovedirea acestor afirmații și în scopul de a aproba caracterul vădit ilegal al demersurilor pe care acesta le-a inițiat împotriva titularilor dreptului de proprietate privată, amintim faptul că Nicușor Dan refuză să asigure întocmirea reigstrului local al spațiilor verzi al municipiului București, în ciuda faptului că o astfel de obligație a fost stabilită în sarcina primarului general conform Sentinței nr. 6926/2021, pronunțată de Tribunalul București în cauza nr. 18839/3/2021.
În aceste condiții, este evident că o persoană care intenționează să asigure o inventariere/întreținere/amenajare corespunzătoare a spațiilor verzi ar fi interesată să aprobe, în cel mai scurt termen posibil, un astfel de registru.
Însă, este de notorietate faptul că Nicușor Dan evită întocmirea unui astfel de registru, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor legale mai sus citate, acesta nu poate include terenuri cuprinse în domeniul privat. Într-un astfel de caz, registrul anterior amintit poate releva inclusiv deficiențe în ceea ce privește accesul bucureștenilor la spații verzi, situație imposibil de remediat de actualul primar general, care a demonstrat, în ultimii 3 ani, faptul că interesul administrației publice locale, în ceea ce privește amenajarea și întreținerea parcurilor, aliniamentelor stradale, grădinilor publice este unul minim.
Această afirmație poate fi lesne probată prin starea avansată de degradare în care se regăsesc, în prezent, spațiile verzi administrate în mod direct de municipiul București, prin ALPAB (parcul Cișmigiu, parcul Herăstrău, aliniamentele stradale aferente Casei Poporului etc.) – situații care au făcut obiectul a nenumărate reportaje și articole de presă.
Așadar, în condițiile în care registrele locale ale spațiilor verzi nu pot include terenuri deținute de persoane fizice și de persoane juridice de drept privat, constatăm că, inclusiv în prezent, legislația în vigoare exclude posibilitatea inventarierii unor astfel de imobile drept spații verzi. Astfel, dispozițiile legale mai sus citate confirmă intepretarea formulată în cuprinsul paragrafelor de mai sus, potrivit căreia spațiile verzi (terenuri afectate uzului și interesului public) pot face exclusiv obiectul unui drept de proprietate publică.
Mai mult, ținând cont de caracateristicile dreptului de proprietate publică (drept inalienabil, imprescriptibil și insesizabil), afirmam că includerea spațiilor verzi în domeniul public al unităților administrativ teritoriale va avea drept rezultat imposibilitatea înstrăinării unor astfel de imobile și menținerea destinației atribuite terenurilor în cauză.
Or, este evident că stabilirea unor reglementări având rolul de a restrânge, în mod nejustificat, exercitarea drepturilor și intereselor legitime, recunoscute în beneficiul proprietarilor de imobile îmbracă forma unei exproprieri în fapt. În acest caz, constatăm că o astfel de expropriere, realizată fără plată unei juste și prealabile despăgubiri, reprezintă o încălcare evidentă a dreptului de proprietate privată recunoscut de Constituție în beneficiul tuturor persoanelor fizice și a persoanelor juridice de drept privat.
Astfel, se impune ca noua lege a spațiilor verzi să reglementeze imposibilitatea încadrării unui imobil care face obiectul unui drept de proprietate privată, într-o zonă specifică spațiilor verzi, fără parcurgerea prealabilă a unei proceduri de expropriere.
Articol scris de av. Radu Dinulescu, preluat de pe qmagazine.ro
Cetățeanul TV
