VIDEO Teiul lui Eminescu a înverzit la Viena

La Viena a înverzit Teiul lui Eminescu, vlăstar descendent din teiul Luceafărului din Parcul Copou (Iași). Responsabilă de această „minune” este Laura Hant, o româncă inimoasă din Arad, sufletul comunității românești din Viena.

Adus cu mare grijă de la Iași în toamna lui 2017, cu implicarea edilului urbei, Mihai Chirica, puietul cu gene nobile a prins rădăcini viguroase la Viena. Mai exact, în cel mai cunoscut parc al metropolei, Stadtpark (Parcul Central). Acum, Teiul lui Eminescu a intrat în cotidianul vienezilor.

Laura Hant, președintele Asociației culturale „Mihai Eminescu”, a vrut astfel să aducă un omagiu poetului național, care și-a petrecut anii studenției la Viena. Tot aici a cunoscut-o pe Veronica Micle. Și ce loc mai bun putea fi ales decât Parcul Central, locul în care îl purtau pașii  pe Eminescu de fiecare dată când mergea la Universitate, ducându-și cu el dorul de țară.

În urmă cu ;ase ani, tot prin grija Asociația „Mihai Eminescu”, în fața Bisericii Ortodoxe Române a fost dezvelit un bust al poetului „nepereche”.

Teiul lui Eminescu a înverzit la Viena. Mica procesiune

Stadtpark Viena, 21 octombrie 2017. O zi mohorâtă de toamnă, dar cu o puternică semnificație pentru comunitatea românească de aici.

Între două reprize de ploaie torențială, turiști de weekend sau locuitori ai Vienei, pe care pașii i-au purtat agale prin cel mai cunoscut parc al  burgului vienez, s-au oprit curioși să vadă mica procesiune a teiului lui Eminescu. Deopotrivă români din România și din Basarabia, simțitori de frumos și iubitori de Eminescu, s-au adunat în Parcul Central al Vienei pentru a aduce un omagiu Luceafărului poeziei românești. Acestora li s-au alăturat însuși primarul Iașului, Mihai Chirică, deputatul austriac Harald Troch, prietenul românilor, Bogdan Mazuru, ambasadorul României la Viena, Victor Osipov, ambasadorul Republicii Moldova la Viena, directoarea Institutului Cultural Român, Irina Cornișteanu și mulți alții.

Pentru a cinsti acest moment, micul cortegiu a urmat itinerariul pașilor poetului de acum mai bine de un secol și jumătate: pornind din cartierul studențesc unde a locuit cândva Eminescu, trecând pe la Universitate și ajungând, în final, în parcul străbătut cândva de poet. Pe tot acest traseu, au fost evocate momente din biografia poetului.

Punctul final al traseului a fost Stadtpark, unde, sub ochii curioșilor, vlăstarul de tei a fost plantat. Onoarea a revenit distinșilor oaspeți, care au pus mâna pe lopeți și au pus pământ la rădăcina teiului, pământ adus tot de la Iași.

A fost montată și o plăcuța comemorativă bilingvă (în română și germană) pentru a aduce aminte tuturor trecătorilor că marele Eminescu a petrecut una dintre cele mai importante perioade ale vieții sale la Viena. Au fost momente de creație unică, dar și de mare suferință sufletească pentru poet.

Teiul lui Eminescu a înverzit la Viena. ADN nobil

Devenit simbol mitic, teiul eminescian a fost adus din Copou spre a fi dăruit amintire tuturor locuitorilor Vienei, autohtoni sau cei de-un neam cu Eminescu.

Specialiștii Grădinii Botanice Iași au fost cei care au reușit să obțină un vlăstar de tei argintiu, descendent al celui mai iubit copac de la Iași, care dăinuie de circa 540 de ani.

A fost o muncă laborioasă, cercetătorii ieșeni recoltând mai întâi din teiul lui Eminescu material vegetal, reprezentat de frunze complet dezvoltate. Au mai fost recoltate încă șapte probe diferite de la specii ale genului Tilia (tei argintiu). Ulterior, în laboratoarele Universității de Științe Agricole „Ion Ionescu de la Brad” Iași s-a făcut analiza ADN a probelor prelevate, cu ajutorul a 12 markeri genetici.

Dendrograma rezultată a indicat faptul că puietul de tei argintiu este descendent din teiul lui Eminescu, „demonstrat de similitudinea genetică ridicată, înregistrată în urma determinărilor efectuate”. Rezultatul a fost confirmat, ulterior, și de Institutul de ameliorare a plantelor, din cadrul Universității Justus Liebig din Giessen Germania, unde au fost trimise probe.

Sufletul comunității românești din Viena

Laura Hant, președinta Asociației culturale „Mihai Eminescu” din Viena, este cea care promovează în orașul lui Johann Strauss valorile spirituale, naționale și culturale românești. Prin acțiunile sale, în care a atras de partea sa numeroși oficiali vienezi, Laura Hant a contribuit la schimbarea imaginii românilor de mâncători de lebede – așa cum erau cunoscuți primii imigranți din România care au descins în Austria, în anii ’90.

Fondator al Agenției de presă „Diaspora Azi”, vicepreședinte al Uniunii Jurnaliștilor Români de Pretutindeni și, mai nou, al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, Laura Hant a primit în 2018, în semn de apreciere pentru activitatea depusă, titlul de „Ambasador al culturii”, conferit de Municipalitatea Iași.  Asociația „Mihai Eminescu” din Viena, al cărei  președinte este  Laura Hant, activează pentru promovarea tradiţiilor multiculturale ale României, a deschiderii şi comunicării interculturale, pentru o mai bună cunoaştere în străinătate a istoriei României, în mod special a valorilor sale identitare, precum și pentru consolidarea, creşterea şi diversificarea capacităţii creative a comunităţii româneşti din Austria.

Laura Hant: În parcul de suflet al vienezilor va dăinui peste ani o mlădiță din teiul lui Eminescu

Președinta Asociației „Mihai Eminescu” din Viena, Laura Hant, a vorbit pentru ziarul „Cetățeanul” despre proiectul său de suflet: Teiul lui Eminescu.

      „Cetățeanul”: Ce înseamnă pentru tine acest tei?

Laura Hant: Dacă mă întrebi de teiul lui Eminescu de la Viena, e ca și cum m-ai întreba de al doilea copil al meu. De câte ori merg la el în Stadtpark, îi spun: «Tu vei dăinui aici peste ani». În inima Vienei, în parcul de suflet al vienezilor, crește acum o mlădiță din teiul lui Eminescu de la Iași. În apropierea teiului nostru sunt statuile lui Johanu Strauss, Frederic Chopin și Franz Schubert. Pe acolo trec zilnic zeci de mii de oameni.

       Cum a început totul?

Totul a început în 2013, când Laura Hant a luat inițiativa amplasării unui bust al poetului Mihai Eminescu în fața bisericii românești din Viena. Noi, românii, știm cine a fost Mihai Eminescu, dar am vrut ca și vienezii care trec pe lângă acest monument să știe ce reprezintă marele poet pentru noi. Am amplasat acel bust, am înființat Asociația „Mihai Eminescu”. Universitatea la care a studiat Mihai Eminescu se află în apropierea Parcului Central și, cu siguranță, pașii marelui poet l-au purtat și pe aici. Așa ne-a venit ideea de a planta un vlăstar din teiul lui Eminescu de la Iași, în Stadtpark din Viena. Am zis: «eu mă duc la Iași ca să obțin sprijin». M-am suit în avion și am plecat. Am găsit la Iași un primar foarte inimos care a acceptat imediat să ne susțină. Mihai Chirică a spus «da» fără să încerc prea mult să-l conving. Am făcut apoi toate demersurile pentru a obține aprobări de la Viena, pentru că nu este deloc simplu. Stadtpark, cel mai important parc al Vienei, face parte din patrimoniul UNESCO, iar aprobările ca să faci ceva aici sunt foarte greu de obținut. Dar Primăria Vienei a apreciat ce vrem noi să facem pentru comunitatea noastră și ne-a susținut în obținerea autorizației pentru a sădi vlastarul.

        Cum au reușit cei de la Iași să obțină un puiet din teiul lui Eminescu?

Domnul primar Mihai Chirică de la Iași a făcut demersuri la Grădina Botanică Iași, iar specialiștii de acolo au recoltat vlăstarul. Specialiștii au reușit să prindă, de fapt, doi puieți. Au fost făcute inclusiv analize genetice care dovedesc că vlăstarii sunt descendenți din teiul argintiu al lui Mihai Eminescu.

         Sunt peste 1.000 de kilometri între Iași și Viena. Cum a fost transportat vlăstarul?

A fost ales vlăstarul mai firav, pentru că al doilea, deși era mai mare, exista riscul să nu se prindă. Puietul a fost transportat cu un microbuz pus la dispoziție tot de Primăria Iași. Trebuia să ne asigurăm că totul va decurge bine, fiind un drum foarte lung. Poate că și dragostea noastră l-a ajutat apoi să prindă rădăcini. Drumul nu a fost lipsit de peripeții. Cu un pom în mașină trebuie să mergi încet… am făcut două zile pe drum. A fost un transport mai mult emoțional. Puietul a fost pus într-un recipient din plastic, umplut cu pământ tratat cu anumite soluții nutritive. De altfel, cei de la Grădina Botanică ne-au trimis mai multe flacoane cu astfel de soluții, pe care să le punem la rădăcină la anumite intervale de timp. În mașină, a fost fixat cu mai multe multe cauciucuri, ca să nu se răstoarne, iar pe drum, vlăstarul a fost udat periodic.

        Și a venit ziua cea mare….

În ziua în care l-am sădit, 21 octombrie 2017, la Viena a plouat cu găleata. Apoi, ploaia s-a oprit. Am zis atunci: cu siguranță e mâna lui Dumnezeu. Am plantat vlăstarul, după care ploia a reînceput. Acel puiet avea nevoie de ploaie ca să se prindă mai ușor. Trei zile a plouat, după care a ieșit soarele. Iarna lui 2017 a fost geroasă, dar am pus frunze în jurul tulpinei, ca să-l protejeze. Îmi era teamă să nu degere, dar a trecut cu bine și peste iarna asta. Iar acum a înverzit. Sunt ferm convinsă că Dumnezeu așa a rânduit lucrurile, ca acest puiet din teiul poetului de la Iași să prindă rădăcini viguroase la Viena, orașul studenției lui Eminescu.