SRI a primit peste 40.000 de mandate de supraveghere tehnică. Cum sunt folosite secretele românilor?

SRI. Preşedintele UNJR, Dana Gârbovan, a atras atenţia, într-un interviu acordat Mediafax, că în lipsa unor reglementări legale explicite, oamenii nu au minime garanţii că informaţiile obţinute din mandatele de supraveghere tehnică nu sunt folosite in afara procesului penal.

Numai în 2014 au fost date peste 40.000 de mandate de supraveghere tehnică.

„Nu sunt garanții că SRI respectă dreptul la viață privată”

Potrivit Danei Gârbovan numai în anul 2014, Serviciul Român de Informații (SRI) a pus în executare peste 40.000 de mandate de supraveghere tehnică, ceea ce reprezintă, în opinia sa, o masă imensă de informaţii privind viaţa privată a cetăţenilor la care acest SRI a avut acces. „Aceşti cetăţeni nu au avut, la rândul lor, în contrapondere, minime garanţii privind faptul că aceste informaţii nu sunt folosite în afara procesului penal, în lipsa reglementărilor care să specifice, cu un grad corespunzător de precizie, modalitatea de examinare a informaţiei obţinute sau procedurile de păstrare a integrităţii şi confidenţialităţii acesteia, precum şi procedurile de distrugere a ei. Ar fi rolul justiţiei să ofere garanţii, minime măcar, care să asigure cetăţenii ca dreptul lor la viaţa privată nu este încălcat de instituţii ale statului nesupuse nici unui control efectiv”,  a declarat Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), pentru Mediafax.

Implicarea serviciilor secrete în Justiție nu trebuie bagatelizată

În contextul anunţului preşedintelui Klaus Iohannis privind chemarea populaţiei la referendum, în urmă cu o lună, reprezentanţi UNJR au anunţat că ar fi potrivit ca toți cetăţenii să fie întrebaţi dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în justiţie.

„Subiectul implicării serviciilor de informaţii în justiţie este fără îndoială unul de interes public. Există însă o tendinţă din partea unora de a bagateliza problemele generate de implicarea serviciilor în justiţie, pe care o prezintă ca fiind de fapt ceva normal într-un stat democratic. Or, nu este deloc aşa, deoarece prin implicarea serviciilor secrete în justiţie sunt afectate drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi, implicit, garanţile oferite pentru a le proteja”, a spus Dana Gârbovan.