Șansele ca demersul lui Tomac la CJUE să grăbească admiterea României în Schengen

Europarlamentarul Eugen Tomac a introdus o acțiune în anulare, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a deciziei de blocare a intrării României în spațiul Schengen.

El cere ca CJUE să constate nelegalitatea deciziei implicite în urma votului de pe 8 decembrie 2022, prin care Consiliul decide împotriva aplicării integrale a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în România.

Citește și Tomac aruncă BOMBA: România nu intră în Schengen anul acesta!

Acţiunea în anulare îşi are temeiul în art. 263 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

Tomac susţine că principalul său argument se regăseşte în Tratatul de aderare, care prevede în protocolul 1, art. 4 alin. (2) că „Dispoziţiile acquis-ului Schengen se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis”.

Europarlamentarul Eugen Tomac (PPE, PMP) a estimat sâmbătă că procedurile de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, unde a deschis o acţiune în legătură cu neacceptarea României în spaţiului Schengen, ar putea dura până la doi ani.

„Noi estimăm că între un an şi jumătate şi maxim 2 ani de zile (vor dura procedurile, n.r.). (…) Sunt multe elemente pe care le vom aduce în discuţie la Curte şi evident că strategia noastră este mult mai amplă şi sunt conştient că acest proces este un proces de durată şi sunt pregătit pentru a apăra fiecare solicitare din acest proces deschis, pentru că este fundamentat pe baza prevederilor din Tratatul de funcţionare şi, evident, acquis-ul Schengen. Este esenţial să reuşim să ducem la bun sfârşit acest demers, pentru că altfel, dacă nu se va întruni unanimitatea în următorii doi ani de zile evident, singura şansă va rămâne acest proces„, a spus Tomac.

Acțiunea nu blochează negocierile privind Schengen

Tomac a subliniat că demersul nu blochează negocierile României în vederea aderării la Schengen. Pe de altă parte, el a estimat că aderarea României nu se va realiza în acest an.

„Acest proces deschis la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu blochează negocierile României cu Austria, nu blochează negocierile Bulgariei cu Olanda. Consiliul are dreptul şi libertatea de a lua oricând această decizie. Deci un proces la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene – pentru că am văzut multe opinii – nu blochează nici într-un fel libertatea pe care o are Consiliul de a se întruni ori de câte ori consideră – poate exista şi Consiliu extraordinar – şi lua o decizie prin care să repare această nedreptate”, a spus europarlamentarul.

El a subliniat că România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare la Schengen începând din 9 iunie 2010, aşa cum a constatat un raport al Comisiei Europene. Pe de altă parte, Croaţia a aplicat în vederea aderării în 2021 şi a fost acceptată în 2022.

„Am cântărit foarte mult înainte de a face acest demers şi-l consider pe deplin justificat, având în vedere că niciun stat şi nici Comisia, până la această oră, nu s-au pronunţat pe această discriminare şi abuz de drept pe care îl exercită Consiliul în ceea ce priveşte extinderea spaţiului Schengen, prin admiterea României şi Bulgariei. Consider că în acest an… nu cred că în Consiliu se va întruni această unanimitate (în vederea aderării României la Schengen, n.r.). Mi-ar plăcea să mă înşel, pentru că s-ar bucura 20 de milioane de români, dintre care 6 milioane locuiesc în diferite state ale Uniunii Europene şi sunt afectaţi direct, la fel ca şi toate întreprinderile din România, aşa cum anunţă autorităţile române. Pierderile anuale sunt de peste 10 miliarde de euro”, a precizat Tomac.

Pe de altă parte, Eugen Tomac a menţionat că până în prezent niciun europarlamentar nu a mai atacat un act al Consiliului UE. Prin acţiunea sa în justiţie, el doreşte ca şi europarlamentarii să aibă dreptul de acţiona din postura de reclamanţi privilegiaţi, la fel ca: statele membre, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia. În prezent, europarlamentarii pot acţiona doar ca reclamanţi neprivilegiaţi, ceea ce înseamnă că trebuie să demonstreze un interes direct cu privire la actul atacat.

„Nici Parlamentul European nu a avut până în 1990 calitatea de reclamant privilegiat în a ataca acte normative ale Comisiei sau ale Consiliului. A existat o premieră şi în acest sens. Tocmai de aceea subliniez că, pe lângă anularea acestui act, eu urmăresc, ca şi europarlamentarii, indiferent de unde provin, să aibă în perspectivă acest drept, pentru că este fundamental. Noi nu avem drept de iniţiativă legislativă, cum au parlamentarii români, spre exemplu, dar cel puţin în chestiuni ce ţin de politicile Uniunii Europene şi actele pe care le adoptă Consiliul, să avem şi noi acest drept de a putea ataca la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în calitate de reclamanţi privilegiaţi”, a spus el.

Totodată, europarlamentarul a cerut Curţii să i se permită să solicite şi Guvernul României sau Parlamentului European să intervină în acest proces.

Documentele au fost depuse şi înregistrate pe 6 februarie la Tribunalul UE, care este o instanţă specializată a CJUE, cu sediul la Luxemburg.