”Băieții deștepți” din imobiliare se pregătesc să dea un nou tun imobiliar în pădurea Băneasa, după ce în ultimii 20 de ani sute de hectare de verdeață din nordul Capitalei s-au transformat în proiecte rezidențiale. Un investitor imobiliar vrea să ridice pe terenul fostei ferme pomicole Băneasa un mic cartier de blocuri de peste 6 etaje, cu o înălțime de până la 35 de metri, în condițiile în care casele învecinate au o înălțime medie de 5-6 metri.
Mai mult, drumul de acces, de categoria III-a, nu poate permite un trafic de sute mașini ale proprietarilor viitoarelor apartamente. În ciuda acestor probleme, Primăria Capitalei se pregătește să avizeze proiectul la foc automat.
Ferma Băneasa, un nou tun imobiliar
Deși procedurile de avizare urbanistică sunt greoie și durează foarte mult, în acest caz totul a mers ca uns. Totul s-a făcut în grabă și formal.
La data de 5 octombrie 2017, Primăria Capitalei a emis Certificatul de Urbanism nr. 1666/27/H/35368, în favoarea firmei Prisma Flex SRL, cu scopul elaborării unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construire imobil locuințe colective S+P+10E, pe strada Ștefan Holban, nr. 20-30.
La 25 ianuarie 2018, Direcția de Urbanism, din cadrul Primăriei Capitalei, a emis un aviz de oportunitate pentru adresa din Băneasa, cu următorii coeficienți: Procentul de Ocupare al Terenului (POT) max – 50%, Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) max – 2.4 mp ADC/mp teren, Regim Înălțime (RH) max – clădiri cu 6 și mai multe niveluri.
Locatarii din vecinătate reclamă însă că propunerea de PUZ nu a fost întocmită conform Avizului de oportunitate: PUZ-ul nu a fost realizat pe suport topo avizat OCPI, bilanțul pentru parcela studiată nu a fost realizat și raportat la suprafața rezultată în urma cedării de teren (pentru lărgirea drumului de acces) etc.
Consultare fantomă
La data de 23 mai 2018, pe strada Ștefan Holban, nr. 20-30, a fost afișat un anunț de consultare a publicului asupra propunerii preliminare a PUZ pentru un imobil ”locuințe colective S+P+4E+5/6ER” la această adresă.
Pe anunțul postat pe gard de SC Prisma Flex SRL, se puteau observa reprezentările unui număr de circa 14 clădiri (locuințe colective), cu înălțimi ce variază între 26 și 35 de metri. Asta în condițiile în care construcțiile învecinate nu depășesc 5-8 metri!, reclamă proprietarii din vecinătate.
Așa-zisa procedură de consultare pentru PUZ-ul din strada Ștefan Holban 20-30 a fost una formală, neconținând toate datele prevăzute de normele și normativele în vigoare.
Conform instrucțiunilor din panoul afișat de Prisma Flex, infromațiile se puteau consulta pe site-ul Primăriei Municipiului București www.pmb.ro, la secțiunea ”Urbanism-Consultarea publicului, Consultarea pe parcursul elaborării PUZ”. Numai că pe pagina PMB indicată pe panou, PUZ-ul nu a putut fi găsit!
La secțiunea ”Urbanism”, se dechide doar o hartă cu planuri de urbanism, pe care se putea identifica limita de studiu a PUZ str. Ștefan Holban nr. 20-30. În secțiunea respectivă nu se putea accesa documentația referitoare la PUZ. Practic, cei interesați, adică vecinii viitoarelor blocuri care urmează să fie ridicate de Prisma Flex, nu au putut să vadă forma actuală a proiectului, precum și impactul său asupra proprietăților vecine, dar și asupra zonei în ansamblu.
Drum de acces de categoria III-a
Pe portalul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) drumul de acces spre viitorul cartier de blocuri este încadrat ca domeniu public și nu figurează ca fiind cadastrat.
Strada Ștefan Holban este un drum de categoria a III-a, adică străzi colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale și le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale. Strada are o lățime de doar 6 metri, iar posibilitatea de extindere așa cum și-ar dori dezvoltatorul imobiliar ține de domeniul fanteziei. Astfel, lățirea drumului pentru a permite un trafic de sute de mașini ale locatarilor viitoarelor blocuri ar presupune un volum mare de expropieri, care însă se pot face doar pentru o cauză de utilitate publică, nu și pentru un interes privat, așa cum este cazul de față. Singura variantă permisă de lege ar fi acordul proprietarilor riverani de a ceda din proprietățile lor pentru extinderea drumului. Dar asta presupunea ca la data declanșării procedurii de consultare publică documentația de urbanism să conțină deja eventualele declarații de acceptare ale vecinilor – lucru care nu s-a întâmplat.
Problemele legate de infrastructură sunt esențiale în cadrul proiectelor imobiliare, decizia de aprobarea a unui PUZ fără ca drumul de acces să permită fluxul de autoturisme și persoane pentru apartamentele nou construite.
În condițiile în care construcțiie vor ocupa terenul în configurația propusă în documentația de urbanism, nu va fi posibilă nici măcar gararea mașinilor la parterul blocurilor.
Beton armat, în loc de oxigen
Când au realizat că vor fi înconjurați de blocuri de cel puțin 6 etaje, locuitorii din zonă au luat atitudine. Vocile lor s-au făcut auzite și la Primăria Capitalei, dar încă nu au fost luate în seamă.
”Modalitatea de reglementare urbanistică propusă va conduce la defrișări masive, cu consecințe drastice asupra mediului și asupra populației din zonă. Reducerea spațiilor verzi actuale, ocuparea cu construcții noi masive, supra-aglomerarea urbană locală și dispariția barierei vegetale către DN1 vor conduce la alterarea condițiilor de mediu și de locuit, la încărcarea cu praf și noxe a clădirilor, la afectarea microclimatului, la modificări substanțiale ale condițiilor actuale de locuit. O astfel de situație conduce în mod obiectiv la o mărire substanțială a gradului de poluare fonică și gazelor/noxelor toxice emanate de zecile de mii de autovehicule care circulă zilnic pe DN1, cu efect negativ direct și imediat asupra confortului și sănătății”, este semnalul de alarmă transmis Primăriei Capitalei de către locatarii caselor de pe strada Ștefan Holban.
Întrebările fără răspuns ale Comisiei de Urbanism
În urma memoriului depus de locatari la PMB, în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a Primăriei Municipiului București (PMB), din 21 martie 2018, au fost ridicate mai multe probleme legate de documentația urbanistică pentru adresa din strada Ștefan Holban.
Astfel, președintele Comisiei, arhitectul Radu Năstase a solicitat să se precizeze orientarea imobilelor. La rândul său, Mircea Chira, membru al Comisiei, a vrut să știe unde și cum vor fi asigurate spațiile necesare pentru vehiculele locatarilor. ”Mașinile trebuie să poată staționa și nu înțeleg unde se poate face asta. Este necesară o lărgire a străzilor, care să cuprindă și o rezervă pentru parcări. Iar retragerea din spate este foarte mică”, și-a arătat nedumerirea Constantin Enache, un alt membru CTATU.
Arhitectul Sorin Gabrea, fostul președinte al Comisiei Tehnice de Urbanism în mandatul primarului Sorin Oprescu, a observat și el că ”retragerile par să fie chiar în planul fațadei”.
”Dacă la parter vor fi tot locuințe, cum se poate propune ca mașinile care vor parca să ajungă până sub fereastra locatarului?”, s-a întrebat și Florin Medvedovici.
În schimb, arhitectul Timur Mihăilescu a cerut să fie mai bine lămurită situația plusului de un etaj pe care îl conține propunerea – ”care este motivația lui?”.
Cetățeanul TV
