Primăria Capitalei, fără bani și fără sediu. Se prefigurează o țeapă de 12 milioane de euro

Bâlbâielile autorităților au adus Bucureștiul în pragul unei pierderi de 12 milioane de euro. Primăria Capitalei riscă să piardă atât sediul de 14 etaje de pe cheiul Dâmboviței, cât și chiria plătită până acum, 53 milioane de lei, sumă care putea fi considerată avans la cumpărare. Prietenia dintre primarul Oprescu și investitorul Antonios Tsesmetis s-a transformat într-o serie de procese în care Bucureștiul încearcă să-și salveze banii, dar și sediul.

După ce au început lucrările de consolidare a sediului tradiţional al Primăriei Capitalei, de vizavi de Parcul Cișmigiu, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, pe 22 octombrie 2009, contractul de închiriere a imobilului de pe Splaiul Independenţei.
O lună mai târziu, Municipiul București a semnat contractul de închiriere cu Iliotomi Grup, proprietarul clădirii de 14 etaje, în care funcţionează și astăzi Primăria şi CGMB.
Potrivit contractului de închiriere, Municipiul Bucureşti a plătit la început o chirie medie de 17,84 euro plus TVA/metru pătrat/lună, chirie care a fost scăzută la 14,87 euro.

Calul troian din Primăria lui Oprescu

Contractul de închiriere avea însă și un avantaj incontestabil. Municipiul avea opţiunea de a cumpăra clădirea, caz în care toată chiria plătită până atunci ar fi fost considerată drept avans pentru plata în rate sau în leasing a imobilului (Primăria a făcut, din 2010, mai multe demersuri pentru a cumpăra clădirea în leasing imobiliar, dar Ministerul Finanțelor nu le-a permis aceasta, din cauza gradului mare de îndatorare a acesteia).

La şase luni de la semnarea contractului, pe 27 aprilie 2010, grecii de la Iliotomi au vândut clădirea către o firmă cu acţionari ciprioţi, Apatel Properties SRL. Între cele două firme, Apatel şi Iliotomi, este însă o afinitate evidentă. Atât grecii de la Iliotomi cât și ciprioții de la Apatel au același administrator, pe Antonios Tsesmetis, care pare a fi numitorul comun al scandalului. Mai mult, adresa oficială de email a „ciprioţilor” de la Apatel este financiar@iliotomi.gr.

Primăria şi-a dat acordul pentru schimbarea proprietarului, numai cu condiţia respectării tuturor clauzelor din contractul de închiriere, în primul rând aceea care prevedea dreptul Primăriei de a cumpăra clădirea, oricând doreşte, iar chiria deja plătită să fie considerată drept avans. Aşa s-a semnat şi actul adiţional din 4 iunie 2010.

Oferta otrăvită

Contractul de închiriere a fost încheiat pe trei ani, până la sfârşitul anului 2012, dar putea fi prelungit, în fiecare an, la cererea Primăriei şi cu acordul CGMB. Astfel, contractul a fost prelungit o dată, în 2012. Primăria a trimis la Apatel o nouă opţiune de prelungire a contractului pe 3 şi pe 10 decembrie 2013. Contractul a fost prelungit până la 1 februarie 2014.

Între timp, municipiul Bucureşti îi anunţase pe Apatel că doreşte să cumpere clădirea. Ciprioţii care încasaseră deja 50 de milioane de lei chirie, şi-au dorit însă să rămână şi cu banii şi cu clădirea, mai ales că o puseseră gaj pentru un credit de la Bancpost. Ei au transmis o ofertă otrăvită Primăriei prin care propuneau modificarea contractului. Dacă ar fi acceptat modificările, Primăria renunţa, practic, la opţiunea de cumpărare, implicit la considerarea drept avans celor 50 de milioane.

Cam multe coincidențe

Oprescu a refuzat să semneze clauzele, care i-ar fi adus probabil alte vizite la sediul Direcției Naționale Anticorupție. Surse din CGMB spun că „investitorii” ciprioți vor să-I lase mofluzi pe bucureșteni dar și pe prietenul lui Tsesmetis, Sorin Oprescu. Deși era obligat să prelungeacă contractul, Apatel a refuzat să o facă şi a cerut Tribunalului intrarea în insolvenţă. Administratorul special a fost însă desemnat de Tribunal în persoana aceluiași Tsesmetis.

În momentul de faţă Primăria Municipiului Bucureşti locuieşte “fără acte” în clădirea de pe cheiul Dâmboviţei, de vizavi de căminele studenţeşti din Regie, dar a intentat două procese greco-ciprioţilor de la Apatel. Primul, pentru a constata prelungirea de drept a contractului de închiriere pe care Tsesmetis nu a mai vrut să îl prelungească, iar al doilea pentru ca Tribunalul să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare – cumpărare. Dacă şi judecătorii vor fi de accord, atunci Primăria va trebui să plătească un preţ de circa 60 de milioane de lei, din care să scadă cele 50 de milioane plătite chirie până în prezent.