Un raport întocmit de britanicul Gary Cartwright, expert al Parlamentului European, referitor la justiția din România, atrage atenția că, în dosarul Băneasa, instanța a pronunțat condamnări pentru infracțiuni care nu există.
Articol realizat de Cătălin Antohe și Sorin Ghica
Concret, cu opt zile înainte de condamnarea lui Puiu Popoviciu, Curtea Constituțională a României a stabilit clar că o persoană trebuie să încalce o lege pentru a putea fi acuzată de infracțiunea de abuz în serviciu.
Or, atrage atenția Cartwright, inculpații din lotul Băneasa au fost condamnați la ani grei de închisoare de judecătorul Bogdan Ion-Tudoran fără să fi încălcat vreo lege, așa cum stabilise Curtea Constituțională în cazul abuzului în serviciu.
„Inculpatul Ioan Niculae Alecu (rectorul Universității de Științe Agricole și de Medicină Veterinară București n.r.) a fost condamnat pentru încălcări ale statutului universitar, și nu ale legii. Ca atare, el nu a încălcat legea și, prin urmare, Popoviciu nu a putut fi «complice» la o infracțiune care nu s-a întâmplat niciodată”, a notat expertul Gary Cartwright, fondatorul „EU Today”.
CITEȘTE ȘI Decizia Înaltei Curți din dosarul Băneasa care îl face praf pe judecătorul Ion Tudoran
Rectorul Alecu, condamnat pentru încălcarea unei hotărâri a Senatului USAMV
Judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel București, care a inventat probe în celebrul dosar Băneasa pentru a putea „naționaliza” cel mai mare complex comercial din România, a pronunțat sentința penală nr. 115F în data de 23 iunie 2016. Ion-Tudoran i-a condamnat atunci, printre alții, pe Ioan Niculae Alecu, rectorul USAMV București, la 6 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă calificată. Omul de afaceri Gabriel Popoviciu a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru complicitate la „fapta” lui Alecu.
Abuzul făcut de Ioan Niculae Alecu a fost însă pretinsa încălcare a unei hotărâri a Senatului USAMV atunci când a încheiat asocierea cu omul de afaceri Puiu Popoviciu, pentru edificarea Mall-ului Băneasa pe terenurile Universității
„Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat și al Senatului USAMV București, Ioan Alecu și Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitate și 51% pentru SC Log Trans”, a arătat procurorul DNA Nicolae Marin în rechizitoriul însușit în totalitate de judecătorul Ion-Tudoran.
Judecătorul Ion-Tudoran a susținut că terenurile nu sunt proprietatea USAMV, ci domeniu public. Ba mai mult, a fabulat că acestea ar fi fost donate statului de către prințesa Maria Bibescu. Am demontat elucubrațiile lui Tudoran în ancheta pa care o puteți AICI:
Curtea de Apel București, cea mai mare eroare judiciară. Judecătorii au inventat donații de terenuri
CITEȘTE ȘI Dosarul Băneasa – Sentința de la balamuc, anulată de Curtea Supremă
Curtea Constituțională, cu un pas înaintea judecătorului Ion-Tudoran
Afirmațiile expertului britanic se confirmă. Înainte cu o săptămână de sentința lui Tudoran, pe 15 iunie 2016, Curtea Constituțională a României a pronunțat Decizia nr. 405/15.06.2016, prin care a modificat definiția abuzului în serviciu.
Astfel, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile din Codul penal privind abuzul în serviciu sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” se înţelege doar „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
Prin urmare, pentru ca o persoană să poată fi acuzată de infracţiunea de abuz în serviciu este necesar ca instanţa să constate că fapta imputată reprezintă o încălcare a unei atribuţii de serviciu prevăzută într-o lege sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau să fi prevăzută expres într-un act din categoria celor de mai sus.
Ion-Tudoran s-a grăbit să dea sentința în dosarul Băneasa
Cum spuneam, Decizia CCR a fost dată pe 15 iunie 2016, dar intra în vigoare abia după publicarea în Monitorul Oficial. Decizia Curții a stârnit dezbateri aprinse atât pe posturile de televiziune cât și în presa online.
CITEȘTE ȘI Abuzul în serviciu, parţial neconstituţional
CITEȘTE ȘI CCR: Abuzul în serviciu, constituțional doar dacă implică încălcarea legii
Până și Direcția Națională Anticorupție a emis un comunicat de presă referitor la abuzul în serviciu, în lumina celor stabilite de Curtea Constituțională.
Practic, orice român mediu informat a aflat că s-a modificat definiția abuzului în serviciu! Este evident că nimeni nu poate specula că tocmai un judecător la Curtea de Apel București nu aflase de asta. Chiar și unul care se pretinde acum bolnav de demență!
Cum am lămurit deja, este imposibil ca judecătorul Ion-Tudoran să nu fi aflat despre decizia Curții, iar buna credință era ca pentru aprecierea justă a faptelor inculpaților, Ion-Tudoran să aștepte publicarea Deciziei CCR în Monitorul Oficial. Din păcate, rolul activ al magistratului în acest proces s-a rezumat la a da sentința cu orice preț înainte de intrarea în vigoare a deciziei Curții Constituționale. De când au ajuns unii judecători să vrea să condamne cu orice preț?
Gary Cartwright: „Popoviciu nu putea fi complice la o infracțiune care nu s-a întâmplat niciodată”
Exact asta a subliniat și expertul Gary Cartwright în raportul pentru Parlamentul European, privind justiția din România.
„Curtea Constituțională a României, cu opt zile înainte de condamnarea lui Popoviciu, a arătat clar că o persoană trebuie să încalce legea pentru a «abuza de poziția sa». Inculpatul Ioan Niculae Alecu a fost condamnat pentru încălcări ale statutului universitar, și nu ale legii. Ca atare, el nu a încălcat legea și, prin urmare, Popoviciu nu a putut fi «complice» la o infracțiune care nu s-a întâmplat niciodată”, se arată în document.
Gary Cartwright (foto) a atras atenția asupra motivelor reale pentru care DNA a redeschis acest caz, după ce Parchetul din România deschisese o anchetă în 2006, dar închise dosarul în februarie 2008 fără a aduce acuzații.
Asta după ce „martori credibili, inclusiv un judecător de carte funciară și oficiali ai universității, au declarat că transferul de teren s-a făcut legal”.
Mai mult, la 8 octombrie 2002, instanța a emis o decizie definitivă și irevocabilă conform căreia terenul din Băneasa nu a fost niciodată în proprietatea statului. „Având în vedere că atât transferul, cât și prețul au fost corecte, nu a existat nicio bază pentru ca DNA să redeschidă cazul”, a concluzionat Gary Cartwright.
Procurorul Marin, eminența cenușie din dosarul Băneasa
Am arătat deja în anchetele noastre că judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a lucrat dosarul Băneasa „în tandem” cu procurorul DNA Nicolae Marin, al cărui rechizitoriu l-a copiat de altfel cuvânt cu cuvânt în sentință.
Ancheta penală făcută de Nicolae Marin, unul dintre „greii” din DNA, a fost plină de nereguli, dar judecătorul Ion-Tudoran a închis ochii la toate.
De pildă, martorul principal al acuzării, care a încercat în mod repetat, dar fără succes, să-l determine pe Puiu Popoviciu să facă declaraţii care să-l incrimineze, înregistrând pe ascuns convorbirile, a recunoscut în instanţă că nu a fost mituit de omul de afaceri, contrazicându-i astfel pe anchetatori.
Recent, un moderator de marcă al BBC i-a luat un interviu dur Laurei Codruța Kovesi, interviu pe care îl puteți citi AICI.
Consecvent poziției sale, EU Today a consemnat că și alți procurori DNA au forțat limitele legii, dar au rămas în structurile de putere. Jurnaliștii îl dau exemplu chiar pe procurorul Nicolae Marin, autorul rechizitoriului din dosarul Băneasa.
„Pentru corectitudine față de doamna Kovesi, trebuie remarcat faptul că nu era singură la DNA. Alți procurori DNA, precum Nicolae Marin, s-au confruntat, de asemenea, cu acuzații care ar echivala cu „forțarea limitelor”. Poate că diferența este că Marin nu și-a pierdut slujba la DNA, ci mai degrabă a rămas și a câștigat mai multă putere, rămânând o parte a structurii pe care comunitatea internațională a denumit-o „statul paralel” al României sau „Securitatea 2.0”, a notat EU Today.
Cetățeanul TV
