De la FNI-ul lui Vîntu la IFN-urile băieților deștepți de astăzi. Marea ciordeală a început pe 10 septembrie (II)

Parlamentul României a introdus, prin Legea 208/2022, care își face efectul din 10 septembrie, obligativitatea acceptării la licitațiile pentru contracte din bani de la buget și fonduri europene a scrisorilor de garanție emise de Instituțiile Financiar Nebancare (IFN).

Articol de Cătălin Antohe și Roland Cătălin Pena

În emisiunea Culisele Statului Paralel de la Realitatea TV, jurnalista Anca Alexandrescu a estimat, citând surse pricepute din piața de profil, că decizia Parlamentului îi va costa pe români, așa pe repede înainte, vreo două miliarde de euro, bani care vor intra în buzunarele șmecherilor care dețin IFN-uri, în primă fază. În a doua fază, parte din lovele vor ajunge, normal în România de astăzi, în pungile protectorilor politici. Că doar un naiv ar putea crede că pe parlamentarii care au inițiat și votat Legea 208 i-a apucat grija de IFN-uri din adânci sentimente patriotice.

Așa cum am demonstrat în articolul „Parlamentul, asasinul economic al României de dragul IFN-urilor. Marea ciordeală a început pe 10 septembrie”, Parlamentul a legiferat împotriva deciziilor Guvernului și Agenției Naționale a Achizițiilor Publice, luate la începutul anului, de a elimina IFN-urile de la emiterea scrisorilor de garanție pentru participanții la licitații unde se atribuie contracte, de la lucrări de infrastructură mare până la cele de interes local. Adică de multe, multe miliarde.

Despre efectul articolului citat mai sus, iată ce ne-a transmis un cunoscător al „fenomenului”: „Se plimbă articolul între toți brokerii din țară. Toată lumea este in panică. Angajaților statului le este frică să-și dea acceptul pe „Garanțiile” date de IFN-uri, că vine Curtea de Conturi peste ei și-i întreabă ce măsuri au luat pentru verificarea bonității IFN-urilor când au acceptat Garanțiile”.

Guvernul României a întărit decizia ANAP prin modificarea și completare Hotărârii Guvernului nr. 394/2016!

Dar ce să vezi, dragă român, contribuabil la buget, și dumneata Comisie Europeană!

Astăzi, Guvernul și ANAP tac mâlc! Complice!

Și cum să nu tacă când, la insistențele lui Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte al PSD și ministru al Transporturilor, pe 23 martie PNL a cedat PSD șefia ANAP, îndepărtându-l pe președintele liberal care, prin Notificarea Agenției din 10 ianuarie, exclusese din licitațiile pentru contracte din bani publici și fonduri europene tocmai IFN-urile.

Evident că PSD a pus acolo un om de partid, verificat în funcția de șef al Serviciului Achiziții Publice din Primăria Sectorului 1, condusă la vremea aceea de Dan Tudorache, trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență în legătură chiar cu contracte de achiziții, în persoana doamnei Iuliana Feclistov (foto), absolventă a Facultății de Chimie.

Cui i-a dedicat Parlamentul legea       

Dar să explicăm și de ce și pentru cine Parlamentul a reintrodus IFN-urile în licitațiile pe bani publici.

Conform Băncii Naționale și legii, instituțiile de credit sunt doar băncile și societățile de asigurare agreate a Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). IFN-urile nu sunt instituții de credit potrivit BNR, deși, până la Notificarea ANAP din ianuarie, scrisorile lor de garanție erau acceptate la licitațiile din bani publici, fie din incompetența funcționarilor statului, fie că erau „cointeresați”.

Or, băncile și societățile de asigurare refuză să emită scrisori de garanție pentru participarea la licitațiile de contracte publice firmelor care au un istoric negativ, adică și-au bătut joc de lucrările publice pe care le câștigaseră la licitații sau au avut probleme cu Fiscul.

De asta era nevoie ca IFN-urile să fie reintroduse în joc, ca să poată participa orice societate comercială, indiferent de istoricul ei, la licitațiile pentru contracte publice.

Precedentele

Asta în condițiile în care, în trecut, autoritățile contractante ale statului, în frunte cu  Compania Națională de Investiții (CNI) și Compania Națională de Administrarea a Infrastructurii Rutiere (CNAIR),  au făcut cunoștință cu această lume din care au ieșit foarte șifonate la final, cu foarte mulți constructori ce au depus polițe de garanție, pentru contractele câștigate, de la Instituții Financiare Nebancare (IFN-uri). În realitate, aceste garanții sunt hârtii fără nicio acoperire financiară, care creează un adevărat haos.

Când autoritățile statului au încercat să execute aceste hârtii depuse de constructori, au descoperit că nu există nicio șansa să recupereze vreun leu, totul fiind un adevărat FIASCO, un „du-te – vino” cu IFN-ul. Iar, într-un final, Statul Român nu a recuperat niciun prejudiciu.

La nivel național, au fost sute de astfel de cereri de executare din partea autorităților/beneficiarilor acestor scrisori de garanție, rezultatul fiind mereu același, IFN – STATUL ROMÂN: 1-0.

Află din episodul următor cum poți să-ți cumperi un IFN fără dureri de cap.