CSM vrea secretizarea numelor suspecţilor şi a inculpaţilor din dosare

Potrivit unui draft al Ghidului de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţine că numele şi prenumele unui suspect sau inculpat într-o anchetă sau un dosar să fie făcut public, numai dacă „faptele pentru care este urmărită penal respectiva persoană afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice”.

Specialiştii în drept consultaţi de publicaţia nostră susţin că, afaceriştii care dau mită pentru obţinerea unor contracte publice, sau parlamentarii care nu sunt consideraţi funcţionari publici şi care nu sunt obligaţi de a părăsi funcţia de parlamentar decât în urma unei condamnări definitive, nu vor fi pomeniţi în niciun comunicat oficial. Nici primarii sau consilierii locali nu vor mai putea fi amintiţi public chiar dacă sunt trimişi în judecată pentru luare de mită, de exemplu, atâtat timp cât nu sunt obligaţi să-şi dea demisia sau să se suspende din funcţie pe durata cercetării sau a procesului.

De acelaşi tratament vor beneficia tălharii, evazioniştii şi criminalii, deoarece parchetele şi poliţia nu vor mai putea publica numele lor.

Grija pentru infractori

Mai mult, CSM nu va oferi massmedia numele celor condamnaţi definitiv şi care au ispăşit pedeapsa, pentru a nu prejudicia reintegrarea lor în societate. „Art. 54 – Pentru a nu prejudicia reintegrarea în societate a persoanelor condamnate, după executarea hotărârii nu vor fi furnizate informaţii în legătură cu
infracţiunea comisă anterior, cu excepţia cazului în care persoanele condamnate au consimţit în mod expres la divulgarea identităţii lor ori acestea sau faptele lor sunt din nou de interes public”, se arată în hotărârea de proiect.

Aceste propuneri au fost luate de CSM în urma interpretării unei decizii a instanţei supreme din 2016 care a stabilit că numnele şi prenumele unei persoane sunt date cu caracter personal, deci nu pot fi făcute publice în baza legii 544 din 2001, privind liberul acees la informaţiile de interes public.

Acelaşi lucru ar urma să se se întâmple şi în cazul magistraţilor cercetaţi de Inspecţia Judiciară, numele lor fiind ţinut secret.

Ghidul de comunicare dintre mass-media şi sistemul judiciar va fi adoptat în procedură de urgenţă, cei interesaţi având la dispoziţie 5 zile să vină cu propuneri de modificare.