Trei milioane de euro a pierdut Consiliul Județean Mureș pentru că a ales să realizeze primul circuit moto cu o firmă de proiectare de apartament. Mai mult, lucrările nu sunt gata nici acum, deoarece circuitul a fost proiectat fără să se țină cont că zona este una cu risc ridicat de alunecări de teren.
Articol realizat de Cătălin Antohe și Marian Păvălașc
Orășelul Ungheni, situat la 10 km de Tîrgu Mureș, trebuia să fie de doi ani un fel de Mecca din Balcani pentru împătimții sporturilor moto. Asta pentru că, printr-o co-finanțare europeană, Consiliul Județean (CJ) Mureș s-a angajat acum șase ani ca până până la sfârșitul lui 2014, să finalizeze primul circuit de viteză din România atestat internațional.
Aici urmau să fie organizate inclusiv competiții balcanice. Suma pusă la bătaie era de 55 de milioane de lei, jumătate din bugetul CJ, restul de la Bruxelles. În august 2016, circuitul este tot un șantier, o finanțare europeană de 12 milioane de lei (trei milioane de euro) a fost pierdută, constructorul inițial înlocuit, proiectul refăcut, iar traseul riscă să nu fie omologat de forurile internaționale, asta în cazul în care ar fi finalizat, în cele din urmă.
În 2011 a fost ales constructorul care urma să primească cele 55 milioane de lei pentru ridicarea circuitului. Este vorba despre Cooperativa Edile Appennino (CEA) din Italia în asociație cu Morani Impex srl Zărnești și Kasim Emaka srl București.
Italienii de la CEA și asociații din România nu au reușit să termine lucrările până în iunie 2014. Ei au fost înlăturați de C.J Mureș după ce au reclamat, în repetate rânduri erorile de proiectare și riscurile ridicate!
Circuitul, amplasat pe o zonă cu alunecări de teren
Reprezentanții italienilor de la CEA susțin că vina întârzierii o poartă proiectul inițial al circuitului MuresRing, unul dintre numele de botez al traseului nefinalizat. Circuitul nu a putut fi finalizat pentru că virajul de la viroaga 3 km plus 200 metri era pe un teren predispus la alunecări. Soluția din proiectul firmei Ungpro, acționar unic Andras Ungvari, nu putea fi pusă în practică.
Ba chiar zona unde a fost amplasat proiectul face parte, conform legislației românești în vigoare dintr-o regiune cu risc mare, chiar predispusă la mișcarea straturilor subterane. O demonstrează Normativul GT007 privind Zonarea teritoriului din punct de vedere al potențialului de producere a alunecărilor de teren care demonstrează că zona Mureș!
Problemele semnalate de CEA sunt confirmate și de cele 15 dispoziții de șantier cerute de constructor și de dirigintele de șantier, firma Irimat Cons, prin care se cerea modificarea proiectului inițial pentru că acesta nu putea fi pus în practică.
Vezi aici lista dispozițiilor de șantier
Proiect realizat de o firmă de apartament și asumat de o persoană fără studii superioare
Mai mult, reprezentanții CEA susțin că Ungvari a semnat ca proiectant deși nu are studii superioare de specialitate. În acest sens ne-au pus la dispoziții și un document cu specialiștii care și-au asumat proiectul pe care aparține semnătura lui Ungvari.
De partea cealaltă, Andras Ungvari, acționarul Ungpro, ne-a precizat calm că proiectul a fost atestat de Federația Internațională de Automobilism și că nu trebuia să aibă studii superioare. Punctul său de vedere este asumat și de CJ Mureș, instituția care a încredințat contractul către firma Ungpro, care ne-a transmis că Andras Ungvari nu a semnat în calitate de proiectant, fapt contrazis chiar de către documentul alăturat, unde Ungvari figurează ca șef de proiect. “Nici proiectantul de la Hungaroring, nu are studii superioare în domeniu și proiectează circuite de peste 25 de ani. Este o găselniță”, spune Ungvari. Așa-zisa „găselniță” este contrazisă de către legislația românească (50/1991 – privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii) care prevede că este infracțiune asumarea și semnarea de proiecte tehnice de către persoane fără studii superioareȘ
„Documentaţiile tehnice – D.T. şi proiectele tehnice se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcţiilor (art 9)” și
Oficial, CJ Mureș susține că a reziliat contractul pentru că unul dintre parteneri a intrat în insolvență, iar CJ Mureș a cerut rezilierea din cauza ritmului lent și a faptului că nu se asigura numărul necesar de muncitori. Finanțarea europeană a fost însă pierdută la sfârșitul anului, când cele două părți se luptau în instanță: italienii doreau să continuie lucrările finalizate în procent de 65%, CJ-ul – nu. Acum lucrările sunt continuate de Contrascom Construcții Bența, companie deținută de omul de afaceri din Mureș, Remus Bența, după ce C.J. Mureș a scos la licitație inclusiv proiectarea circuitului, deși a susținut tot timpul că aceasta era corectă.
Costurile de până acum a proiectului MuresRing cuprind o sumă de 22 de milioane lei plătită către asocierea de firme condusă de italienii de la CEA – cea care a realizat 65% dintre lucrări fără să le poată termina la timp – și alte 35 de milioane de lei care vor fi plătite noului antreprenor care va finaliza circuitul. Aici se mai adaugă și 1,4 milioane de lei achitați companiei de proiectare Ungpro Mureș.
Cetățeanul TV
