Alegerea unor oameni competenţi, care ştiu să construiască proiecte de investiţii, reprezintă principala miză a primelor alegeri din acest an, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu, menţionând că satele şi comunele „nu se pot dezvolta cu demagogie”, ci cu grădiniţe, dispensare, sisteme de alimentare cu apă şi gaz.
Este o recunoaștere implicită a premierului Ciolacu că europarlamentarele vor fi comasate cu localele, în iunie. Normal, alegerile locale ar trebui să se desfășoare în septembrie, în urmă cu patru ani desfășurându-șe pe 27 ale acestei luni
El a reamintit, marţi la Sesiunea ordinară a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România, că pe programul Anghel Saligny sunt contractate proiecte de drumuri, apă şi canalizare de peste 33 de miliarde de lei, plus 1,5 miliarde de lei pe gaze, iar la cele două programe PNDL s-au depăşit 40 de miliarde de lei deja decontate şi aproape 8.000 de obiective finanţate.
„Iar meritele sunt ale dumneavoastră, pentru că, în ciuda provocărilor, aţi reuşit să faceţi proiecte bune, care să crească semnificativ nivelul de trai al locuitorilor din zona rurală. (…) Vă felicit pentru acest lucru! (…) Aceste cifre şi proiectele pe care le-aţi finalizat şi le aveţi în derulare trebuie să fie cel mai important mesaj pe care să-l transmiteţi oamenilor! Apartenenţa la Uniunea Europeană şi alegerea unor oameni competenţi, care ştiu să construiască proiecte de investiţii, sunt principala miză a primelor alegeri din acest an! Satele şi comunele noastre nu se pot dezvolta cu demagogie, ci cu grădiniţe, dispensare, sisteme de alimentare cu apă şi gaz. Iar sute de miliarde de lei necesare pentru a investi în asemenea obiective vin exclusiv din fonduri europene! E nevoie de aleşi pricepuţi, capabili să se bată pentru bani şi la Bruxelles, şi la Bucureşti, dar şi pe şantiere, cu experţii şi constructorii!”, a declarat Ciolacu.
Cetățeanul TV
Motto:
„România trece de la fapte la vorbe”
(Marcel Ciolacu- https://www.youtube.com/watch?v=1AHaILaOFUQ)
La scurt timp după rotativa guvernamentală , pe 22 iunie, 2023, Marcel Ciolacu a făcut o gafă în timpul unui discurs public, prilejuit de evenimentul organizat la demararea proiectului Neptun Deep, de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, unde a spus că „România trece de la fapte la vorbe”. De data asta, Marcel Ciolacu, prezent la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) a declarat că „românii nu mai pot fi păcăliți cu vorbe”, iar satele și comunele din România se dezvoltă cu grădinițe, dispensare, sisteme de alimentare cu apă și gaz și nu cu demagogie. Ba mai mult, Marcel Ciolacu promitea primarilor descentralizarea finanțărilor , ceea ce este mai mult o demagogie din simplul motiv că pentru asta e nevoie mai întâi de Reforma administrativ-teritorială a României, care s-ar putea face acum printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , si anume printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta permite reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu. De asemenea, la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an. In acest sens, anul trecut a fost depus la Parlament un un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf) Intre timp proiectul de lege initiat de deputatul Vlad Benga din partea USR, a ajuns la Senat, dar presedintele Senatului Nicolae Ciucă nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare, cu eventuale amendamente din partea forului legislativ.
(vezi si: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)