EXPLOZIV! Bugetul Capitalei, în aer. Datorie de 500 de milioane de euro, neacoperită de Oprescu

Primarul general al Capitalei a lăsat pe ultima sută de metri rezolvarea datoriei uriașe primite moștenire de la fostul edil Adriean Videanu. În 2005, pe vremea primarului Adri­ean Videanu, Primă­ria Municipiului Bu­cu­reşti s-a împrumutat cu 500 milioane de euro de pe pieţele externe pentru a construi pasajul suprateran Basarab, pentru achiziţia de tramvaie noi  şi pentru reabilitarea infrastructurii urbane.

Intermediarul emisiunii de eurobonduri din 2005 a fost consorţiul format din JPMorgan şi ABN Amro, desemnat în urma unei licitaţii internaţionale. Lansarea obligaţiunilor Primăriei Bucureşti pe piaţa internaţională de capital a avut loc pe 10 iunie 2005, la Londra.

Acum a venit termenul scadent și edilul-șef, Sorin Oprescu, nu a anunțat ce se va întâmpla cu datoria uriașă care trebuie achitată sau refinanțată până la  1 iunie 2015. Asta deși aleșii generali l-au împuternicit pe Oprescu să rezolve problema, așa cum a cerut el, încă de la începutul lui 2010.

Viceprimarul Capitalei Cornel Pieptea a explicat, pentru Cetateanul.net, faptul că Oprescu le-a povestit aleșilor generali că Ministerul de Finante ar fi aprobat emiterea unei noi obligațiuni de 500 miloane de lei și că ar avea promisiuni ferme pentru finanțarea ei, dar nimic semnat până în prezent.

„A explicat că are promisiuni ferme pentru finanțare și că se lucrează la buget. Sperăm să ne prezinte cât mai curând ce are de gând în acest an”, a explicat Pieptea.

Bugetul Capitalei, în aer

Acum, aleșii generali, directorii din Primăria Capitalei și edilul caută soluții, pentru că nu știu cum să facă bugetul pe anul acesta. Motivul: nu sunt bani, iar creditul care are termenul scadent in iunie nu ar fi acoperit.

Problema putea fi evitată, dacă edilul-șef aplica hotărârea Consiliului General aprobată în 2012. Concret, consilierii din Consiliul General al Municipiului Bucureşti au aprobat în 2012 un împrumut de 800 milioane de euro, din care 500 milioane de euro reprezintă contravaloarea eurobondurilor contractate de Adriean Videanu fără consultarea bucureştenilor.

Asta, după vreo doi ani de scandaluri şi certuri. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a justificat la acea vreme noul împrumut prin faptul că „este vorba despre o restructurare a vechiului credit al Primăriei Capitalei, în valoare de 500 milioane de euro, reprezentând eurobonduri contractate în 2005 de fostul primar Adriean Videanu, care, urmare a schimbărilor legislative din domeniul fiscal, a fost trecut la capitolul datorie publică, încărcând bugetul Primăriei Capitalei până aproape de gradul maxim de îndatorare”.

„Îndatorarea depăşeşte, în 2015, limita maximă legală de 30%”

„Practic, acest împrumut de 500 de milioane de euro urmează să fie rambursat din taxele şi impozitele colectate de municipalitate de la fiecare bucureştean. Astfel, fiecare bucureştean va contribui la achitarea datoriilor făcute de Videanu, dar când s-au emis eurobondurile, Videanu nu a întrebat niciun bucureştean”, a declarat unul dintre consilieri.

Municipiul Bucuresti derulează, în prezent, 11 finanţări rambursabile, în calitate de împrumutat, subîmprumutat sau garant. Finanţările sunt de la Banca Europeană de Investiţii, Banca de Dezvoltare a Comunităţii Europene, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru realizarea şi modernizarea sistemului de termoficare, infrastructură urbană, infrastructură şcolară, reabilitarea staţiei de ape uzate de la Glina, reabilitarea zonei istorice, managementul traficului, modernizarea sistemului de alimentare cu apă. „În condiţiile actuale este tot mai dificil pentru autorităţile publice locale să acceseze împrumuturi pentru investiţii de interes public. Pentru municipiul Bucureşti, în mod deosebit, având în vedere că gradul de îndatorare al bugetului propriu, estimat pentru anul 2011 şi pentru următorii 20 de ani, nu depăşeşte 10%, exceptând anul 2015, anul rambursării obligaţiunilor municipale în valoare de 500 milioane de euro, când gradul de îndatorare depăşeşte limita maximă legală de 30%”, a explicat Sorin Oprescu în 2012,

În noiembrie 2011, primarul general Sorin Oprescu, aflat într-o vizită în SUA, a discutat cu Seth Waugh, chief executive Deutsche Bank America, în legătură cu acordarea acestui credit de 800 milioane de euro în condiţii avantajoase, iar reprezentantul băncii l-a asigurat că va primi o ofertă cât mai bună. Primarul general i-a adresat şefului Deutsche Bank America rugămintea de a trata cu toată deschiderea intenţia Bucureştiului de a accesa fonduri şi, la rândul lui, l-a asigurat de toată transparenţă în procesul de selecţie ce va urma.

Primăria a primit oferte de 800 milioane de euro. Deci cu mult peste valoarea maximă permisă de Ministerul Finanţelor Publice, de 500 milioane de euro. Cei mai mulţi in­vestitori în obli­gaţiunile bucureştene sunt din Germania, Austria şi Franţa.

Credit fără acordul bucureștenilor

În 2005, pe vremea primarului Adri­ean Videanu, Primă­ria Municipiului Bu­cu­reşti s-a împrumutat cu 500 milioane de euro de pe pieţele externe pentru a construi pasajul suprateran Basarab, pentru achiziţia de tramvaie noi – metroul uşor şi pentru reabilitarea infrastructurii urbane.

Intermediarul emisiunii de eurobonduri din 2005 a fost consorţiul format din JPMorgan şi ABN Amro, desemnat în urma unei licitaţii internaţionale. Lansarea obligaţiunilor Primăriei Bucureşti pe piaţa internaţională de capital a avut loc pe 10 iunie 2005, la Londra.

În 2014, la bursa din Bucureşti sunt dis­po­nibile la tran­zac­ţio­nare 65 de emisiuni de obligaţiuni, a căror valoare totală este de aproximativ 14,7 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro). Dintre acestea 35 sunt obligaţiuni emise de municipalităţi, 23 sunt emisiuni de titluri de stat, iar şapte sunt obligaţiuni corporative, din care una este emisă de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

În 2014, două bănci locale, Raiffeisen şi Garanti, au listat la bursă obligaţiuni în valoare cumulată de 800 milioane de lei. Anul trecut, valoarea record de un miliard de lei a fost atrasă de la investitori de două bănci şi o companie de utilităţi, prin emisiuni de obligaţiuni.
Pe de o parte pentru că fondurile mutuale de obligaţiuni au ajuns la active de peste 7,8 miliarde de lei şi au nevoie de noi obligaţiuni pentru a-şi diversifica plasamentele, pe de altă parte şi alţi investitori instituţionali (fondurile de pensii, asigurătorii, fondurile închise, SIF) sunt interesaţi de o ofertă cât mai bogată de obligaţiuni ca alternativă la depozitele bancare.