Campania electorală pentru alegerile parlamentare s-a încheiat sâmbătă, la ora 7,00, iar duminică românii vor merge la urne pentru a vota componența noului Parlament. Cetateanul.net vă prezintă regulile de vot la aceste alegeri parlamentare.
În cursa electorală pentru scrutinul din 11 decembrie s-au înscris în total, potrivit Biroului Electoral Central, 6.477 de candidaţi, dintre care 4.251 pentru Camera Deputaţilor şi 2.226 pentru Senat.
Peste 18 milioane de cetăţeni români sunt aşteptaţi la urne să-şi exprime votul, atât în ţară, cât şi în diaspora. În diaspora a început deja votul, deoarece cetăţenii români cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate şi care s-au înscris în Registrul electoral au primit buletinele de vot prin Poşta Română.
Plicurile cu voturile prin corespondenţă se centralizează la Biroul Electoral de Circumscripţie 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Pentru organizarea acestor alegeri parlamentare s-au constituit circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43.
Pentru organizarea acestor alegeri parlamentare s-a aprobat suma totală de 227,7 milioane de lei, iar fondurile necesare sunt prevăzute în bugetele MAI, MAE, AEP, STS, INS, pe categorii de cheltuieli.
Cum votăm la aceste alegeri parlamentare
Duminică, 11 decembrie, alegătorii vor primi două buletine de vot: unul pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat. Nu se va mai vota uninominal, cum s-a întâmplat la scrutinurile din 2008 și 2012, ci pe liste de partid.
Pentru prima dată în istoria electorală de după 1989, cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate au putut vota la aceste alegeri parlamentare și prin corespondență, dacă și-au făcut cunoscută în prealabil această opțiune de vot. De asemenea, această categorie de alegători a putut opta și pentru înființarea unor noi secții de votare, în apropiere de domiciliul sau reședința lor din străinătate. Pentru a încuraja prezența la vot, Guvernul a adoptat un act normativ prin care elevii și studenții beneficiază de transport gratuit, cu CFR Călătpri, către localitățile de domiciliu.
Cum se votează în țară
Alegătorii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară pot să voteze secțiile de votare organizate în România pe baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
La aceste alegeri parlamentare, cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară pot vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secția de votare respectivă, președintele biroului electoral al secției de votare îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secție de votare sau înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, dar care este omisă din lista electorală permanent și are domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective.
După ce alegătorul semnează pe lista electorală permanentă, membrii secției de votare respective îi încredințează acestuia buletinele de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”. Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot, astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. Ștampila cu mențiunea „VOTAT”, încredințată pentru votare, se restituie președintelui, care o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului.
Cum se votează în diaspora
În ceea ce privește votul în străinătate, la aceste alegeri parlamentare s-a pus la dispoziție, în premieră după 1989, un nou instrument de vot: votul prin corespondență.
Un număr de 4.561 de români din diaspora au votat prin corespondență, dintr-un total de 8.889 de cetățeni români înscriși în Registrul Electronic.
Compania Națională Poșta Română precizează că a predat către Biroul electoral pentru votul prin corespondență 4.561 de plicuri conținând voturile cetățenilor din diaspora, înscriși în Registrul Electronic, până în data de 08.12.2016, orele 24:00, cele mai multe provenind din Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franța (469) și Republica Moldova (414).
„În cifre exacte, pregătirea și derularea procesului de vot prin corespondență, în perioada 28.10.2016 — 08.12.2016, orele 24:00, în limita competențelor atribuite Poștei Române prin lege, arată astfel: transmiterea de trimiteri poștale conținând documente necesare votului prin corespondență către toți cei 8.889 de cetățeni români înscriși în Registrul Electronic, provenind din 55 de țări; implicarea a 9 companii aeriene și 56 de operatori poștali în procesul de distribuire externă a tuturor buletinelor de vot; predarea a 4.561 de plicuri conținând voturile cetățenilor din diaspora, înscriși în Registrul Electronic, către Biroul electoral pentru votul prin corespondență, acest proces finalizându-se în data de 08.12.2016, orele 24:00”, precizează Poșta Română.
Cele mai multe trimiteri poștale conținând documente necesare votului prin corespondență au plecat către Spania (2.794), Italia (1.228), Republica Moldova (880), Germania (618) și Marea Britanie (594).
Cei care nu au votat prin corespondență ăși vor exprima opțiunea în mod clasic. Potrivit AEP, șapte secții suplimentare s-au înființat la cererea a cel puțin 100 de alegători fiecare: patru secții în Republica Moldova (Bardar, Carabetovca, Căușeni, Soroca), două secții în Spania (Tarancon și Torrejon De Ardoz) și o secție în Marea Britanie — Luton. Condiția pentru înființarea unei secții de votare noi în apropierea locuinței este cererea din partea a cel puțin 100 de alegători dintr-o anumită localitate.
Cetățeanul TV
