Se împlinesc 30 de ani de la cea mai neagră pată din istoria României democratice – Mineriada. Pe 13-15 iunie 1990, minerii au descins în Capitală, unde au comis violențe inimaginabile împotriva demonstranţilor care ocupaseră Piaţa Universităţii. După 30 de ani, procesul Mineriadei este de abia la început.
Oficial, sunt 4 morți și aproape 1.500 de răniți. Nicio condamnare, însă. Dosarul care s-a plimbat între parchete are 400 de volume, în care sunt descrise în detaliu violențele din 13-15 iunie 1990.
Dosarul Mineriada, plimbat între Parchet și instanța de judecată
Pe 13-15 iunie 1990, în centrul Capitalei, minerii, alături de forțele de ordine, au intervenit pentru a înăbuși manifestațiile din Piața Universității. Manifestanții militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
Minerii nu au lovit numai în protestatari, ci și în civili. Toți cei care au trecut drept intelectuali au fost bătuți, arestați și transportați în dube de Poliție la o unitate militară din Măgurele, unde au fost interogați.
Dosarul în care sunt anchetate faptele din acea perioadă a fost trimis în judecată abia anul trecut. Anul acesta s-a întors însă la Parchet.
Parchetul General i-a pus sub acuzare pe fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma. Ei sunt acuzaţi, alături de Virgil Măgureanu, Adrian Sîrbu şi Gelu Voican Voiculescu, de crime împotriva umanităţii. În total sunt 18 acuzați. Fostul preşedinte Ion Iliescu deschide lista.
CITEȘTE ȘI: Focar de coronavirus în secția lui Sorin Oprescu
Cum a fost plănuită Mineriada
Procurorii militari au refăcut șirul evenimentelor din acele zile, arătând că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au plănuit să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti.
În acest atac au fost implicate ilegal forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Planul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990. Atacul s-a soldat cu moartea prin împuşcare a 4 persoane, rănirea a 1.388 de persoane, privarea de libertate a 1.250 de persoane.
În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
CITEȘTE ȘI: E bolnav de demență judecătorul Ion-Tudoran? Sentințele lui i-au nenorocit pe mulți
Iliescu a ordonat ocuparea Pieței Universității
Conform hotărârii luate de Ion Iliescu, preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), prim-ministrul, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de persoane din conducerea FSN, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia.
Muncitorii au bătut mai multe persoane întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.
Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi SRI.
CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Activistul Nicușor Dan apără penalii, sperie pensionarii
Sediile partidelor politice, devastate de mineri
Procurorii mai arată că forţele de ordine au făcut uz de armă cu muniţie de război, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane iar alte 3 fiind rănite, de asemenea, prin împuşcare.
Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.
În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume.
În tot acest timp, dezinformarea românilor a atins cote scandaloase. Televiziunea Română, singura televiziune la acea vreme, aflată sub controlul absolut al regimului Ion Iliescu, a transmis doar imagini cu minerii plantând flori în Piața Universității.
Vezi imagini aici din timpul Mineriadei
Iliescu, către mineri: „Vă mulțumesc pentru atitudinea de înaltă conștiință civică”
În 15 iunie, minerii au transportați la actualul Romexpo, unde îi aștepta Ion Iliescu. Acesta le-a ținut un discurs.
„Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați făcut în aceste zile, în general pentru toată atitudinea dumneavoastră de înaltă conștiință civică. Deci, vă mulțumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce ați demonstrat și în aceste zile: că sunteți o forță puternică, cu o înaltă disciplină civică, muncitorească, oameni de nădejde și la bine, dar mai ales la greu. Și de asta dată ați demonstrat cât de importantă este solidaritatea muncitorească. Cu un sentiment deosebit de conștiință civică, patriotică ați simțit momentul dificil și cu o dăruire exemplară v-ați arătat gata să fiți solidari cu puterea nouă. Exemplul dumneavoastră a fost plin de îmbărbătare pentru toți cei de bine, care doresc progresul societății românești. Vreau să vă mulțumesc deci pentru acest act de înaltă solidaritate pe care l-ați demonstrat în aceste zile”, le-a mulțumit Iliescu minerilor.
După discursul președintelui, minerii sunt conduși la Gara de Nord și trimiși înapoi în Valea Jiului. De unde au revenit în Capitală, pentru noi Mineriade, în septembrie 1991 și la începutul anului 1999.
Dosarul Mineriada, deschis în 2017, retrimis la Parchet
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în mai 2019, să retrimită Parchetului General dosarul Mineriada.
Instanţa a constatat că sunt elemente în rechizitoriu care justifică restituirea dosarului la Parchetul General.
Printre nereguli, se numără lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990 „sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”, se arată în sentinţa ÎCCJ.
De asemenea, instanţa de judecată a identificat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi în dosar, astfel că a constatat nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.
Totodată, a dispus excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a restituit cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare.
Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, judecați în dosarul Mineriada
În 13 iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriada şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane.
Astfel, au fost trimişi în judecată: Ion Iliescu, la acea dată preşedinte al României şi preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României, Petre Roman, prim-ministru al Guvernului interimar, Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, director al Serviciului Român de Informaţii şi general în rezervă Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare, pentru infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, lit a din Codul Penal (uciderea unor persoane) – 4 acte materiale, art. 439 alin. 1 lit. g (vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane) – 1.388 de acte materiale şi art. 439 alin. 1 lit. j (vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane) – 1250 de acte materiale.
De asemenea, au fost trimişi în judecată amiralul în rezervă Emil Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, pentru infracţiuni contra umanităţii, Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, la acea dată şef de cabinet şi consilier al primului ministru, Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Plăieş Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor, pentru infracţiuni contra umanităţii.
Cetățeanul TV
