Primul termen în dosarul Belina, în care un fost premier şi un actual secretar de stat sunt judecaţi sub acuzaţia de abuz în serviciu a început cu întrebarea şoc pentru inculpaţi, dacă îşi recunosc faptele pentru a beneficia de reducerea eventualelor pedepse.
Cu un dosar voluminos după ea, nedormită şi albă ca varul, fostul premier Sevil Shhaideh a fost surprinsă de întrebarea judecătorului Bogdan Alexandru Dari de la Tribunalul Bucureşti. Potrivit procedurii, magistratul este obligat la primul termen de judecată să întrebe inculpaţii dacă sunt dispuşi să recunoască faptele aşa cum sunt prezentate în rechizitoriu, cu condiţia ca eventualele pedepse să fie reduse cu o treime.
Primul care a refuzat „oferta” judecătorului a fost secretarul de stat în ministerul Dezvoltării Ionuţ Adrian Gâdea care s-a declarat nevinovat.
A urmat aceeaşi întrebare pentru fostul premier Sevil Shhaideh care a precizat, emoţionată şi revoltată, cu vocea gâtuită de emoţii că „”Nici până astăzi, după ce am analizat actele, nu înţeleg faptele pentru care am fost acuzată. Nu solicit procedură simplificată”, a spus Shhaideh în faţa instanţei.
Nu recunosc nimic
Ceilalţi inculpaţi, pe rând, au avut aceeaşi poziţie, asfel încât judecătorul a întrebat avocaţii celor prezenţi dacă clienţii lor doresc să dea declaraţii. Secretarul de stat Ionuţ Adrian Gâdea precizat că doreşte să dea declaraţii de inculpat la termenul următor, în timp ce Sevil Shhaideh a arătat că o să se mai gândească dacă va face declaraţii şi va analiza acestă problemă pe parcursul procesului.
De precizat este faptul că niciun consilier juridic reprezentant al SGG, Apele Române sau ANAF, părţi în proces, nu a fost prezent în sala de judecată, deşi, ar trebui să recupereze paguba produsă de inculpaţi.
Avocata lui Shhaideh a precizat că doreşte audierea unor martori noi, dar şi efectuarea unei noi expertize, pe lângă trimiterea unor adrese către SGG, ANAF şi Cadastru. Toate aceste cereri vor fi analizate la următorul termen care a fost stabilit pentru 10 septembrie.
Procesul s-a încheiat după aproximativ 15 minute, inculpaţii ieşind pe rând din sala de judecată pentru a evita reprezentanţii mass media care doreau lămuriri despre proces.
În iunie 2018, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe fostul premier Sevil Shhaideh, actual consilier al premierului Viorica Dăncilă, în dosarul ”Belina”, fiind acuzată de abuz în serviciu comis în perioada în care a fost secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). În acelaşi dosar vor fi judecate alte patru persoane, între care un director din MDRAP şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman Adrian Ionuţ Gâdea. În cazul ministrului Rovana Plumb, procurorii au solicitat încuviinţare pentru începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu, cerere respinsă de către Parlament, astfel că s-a dispus clasarea.
Acuzaţiile DNA
Conform unui comunicat al DNA, în dosarul ”Belina” s-a dispus trimiterea în judecată a cinci persoane, respectiv fostul premier Sevil Shhaideh, la data presupuselor fapte secretar de stat în cadrul MDRAP), Ionela Stoian, fost director în acelaşi minister, Adrian Ionuţ Gâdea, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, Mariana Sanda Gheorghiu, asistent registrator în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria şi Rodica Guşă, tot asistent registrator în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria.
Sevil Shhaideh este acuzată de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, Ionela Stoian este acuzată de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, iar Gâdea este acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave. Mariana Sanda Gheorghiu şi Rodica Guşă sunt acuzate de fals intelectual, respectiv fals intelectual în formă continuată (trei acte materiale).
De la stat, la Teleorman
În rechizitoriul întocmit, procurorii arată că în anul 2013, ”prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice”, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, ”au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private”.
”Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale. Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina şi Braţul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii şi al Constituţiei, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege”, arată comunicatul DNA.
În perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, Sevil Shhaideh ”a iniţiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare şi a prezentat guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre de guvern (ce se va numi H.G. 943/2013), precum şi nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de iniţiator”.
Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel către domeniul public al judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman.
Ajutată de complici
Procurorii susţin că Shhaideh cunoştea că în acest mod întocmeşte acte care încalcă o serie de dispoziţii legale.
”Mai mult, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei formulaseră observaţii pe parcursul circuitului de avizare prin care semnalau că există aspecte de nelegalitate în ceea ce priveşte transferul, aspecte ce au fost ignorate”, arată DNA.
Ionela Stoian ar fi ajutat-o pe Shhaideh la comiterea faptei. ”Concret, inculpata Stoian (fostă Vasile) Ionela a sprijinit demersurile nelegale prin aceea că: nu a întocmit note referitoare la observaţiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare (ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor Publice), nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare, a contribuit la crearea unei reprezentări false M.F.P. şi M.J. referitor la contactele de închiriere deja existente”, arată comunicatul DNA.
Procurorii menţionează că, anterior acestor demersuri, suprafeţe din Insula Belina şi Braţul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private şi unei persoane.
”Pentru a nu atrage atenţia administraţiei publice centrale cu privire la existenţa unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina şi Braţul Pavel, s-a dorit obţinerea unor extrase de carte funciară „curate”, în care să nu apară contractele de închiriere având ca părţi Administraţia Apele Române (A.N.A.R) şi firma respectivă. Această activitate a fost coordonată de inculpatul Gâdea Ionuţ, la data faptei preşedinte al C.J. Teleorman, care a solicitat Administraţiei Naţionale „Apele Române” avizarea favorabilă a transferului menţionat, a ignorat existenţa extraselor de carte funciară care conţineau sarcinile firmei private, a coordonat înlocuirea acestora cu nişte extrase de carte funciară noi, care nu mai prevedeau contractele de închiriere, şi-a însuşit prin semnătură proiectul de notă de fundamentare în care era trecut, necorespunzător adevărului, că imobilele nu sunt grevate de sarcini”, arată DNA.
Procurorii susţin că ”sub pretextul îndreptării unei erori materiale, inculpatele Gheorghiu Mariana Sanda şi Guşă Rodica, în calitate de registratori, cu încălcarea legii, respectiv a unor prevederi din Codul civil, au întocmit şi semnat acte pe baza cărora să fie radiate notările privind încheierea contractelor de închiriere cu acea firmă privată”.
Vina lui Gâdea
De asemenea, în perioada iunie 2013 – septembrie 2013, Ionuţ Gâdea ar fi ajutat-o pe Sevil Shhaideh prin aceea că ”a promovat un proiect de hotărâre de consiliu judeţean privind transferul Insulei Belina şi Braţului Pavel în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean, a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern reţinând, în mod vădit contrar legii, legalitatea proiectului cu caracter individual ce se va numi H.G. 943/2013, având cunoştinţă despre încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă, a trimis neoficial către M.D.R.A.P. documente emanând de la CJ Teleorman în formă de proiect, unele nesemnate şi în lipsa adoptării unei hotărâri de consiliu judeţean”.
În cursul lunii ianuarie 2014, după adoptarea HG 943/2013 prin care se consfinţea trecerea Insulei Belina şi a Braţului Pavel în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean, în calitate de preşedinte al C.J. Teleorman, Gâdea a făcut demersuri astfel încât, pe baza HG 943/2013, să creeze posibilitatea încheierii a trei contracte de închiriere între Consiliul Judeţean Teleorman pe de o parte şi o societate comercială şi o altă persoană pe de altă parte. Contractele, având ca obiect părţi din insula Belina şi braţul Pavel al fluviului Dunărea (în suprafaţă totală de 80 ha), au fost încheiate pe o perioadă de 10 ani, fără organizarea unei licitaţii şi fără iniţierea şi parcurgerea procedurii de emitere a unei hotărâri de consiliu judeţean.
DNA spune că prin comiterea infracţiunilor s-au creat mai multe prejudicii: 3.237.800 lei, statului român, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri (Insula Belina şi Braţul Pavel) ieşite din patrimoniul statului român; 248.126,334 lei (echivalent a 50 % din suma provenită din cele trei contracte de închiriere care trebuia încasată de bugetul de stat în perioada 16 ianuarie 2014 – 23 aprilie 2018; un prejudiciu Administraţiei Naţionale „Apele Române” de 248.126,334 lei, echivalent a 50% din suma provenită din cele trei contracte de închiriere care trebuia încasată de această instituţie în calitate de titular al dreptului de administrare a imobilelor.
DNA arată că patrimoniul statului – care diferă de cel al unei unităţi administrativ teritoriale – a fost văduvit de două bunuri imobile ce îi aparţinuseră şi care i-au ieşit din proprietate în favoarea judeţului Teleorman respectiv: Insula Belina cu valoare de inventar 2.787.800 lei şi Braţul Pavel cu valoare de inventar de 450.000 lei (valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul statului fiind de 3.237.800 lei).
”La această valoare se adaugă şi un prejudiciu rezultat din faptul că, în perioada 16 ianuarie 2014 – 23.04.2018, ca urmare a încheierii nelegale a trei contracte de închiriere între Consiliul Judeţean Teleorman pe de o parte şi o societate comercială şi o altă persoană pe de altă parte, statul român şi A.N.A.R. nu au încasat chiria ce li se cuvenea. Corelativ, judeţul Teleorman a obţinut un folos patrimonial de 3.237.800 lei, cât reprezintă valoarea totală a celor două bunuri imobile intrate în patrimoniul lui şi un folos patrimonial în cuantum de 496.252,668 lei, echivalentul sumei provenind din contractele de închiriere, sarcini ale imobilelor”, explică procurorii.
În cauză s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor Sevil Shhaideh, Ionela Stoian şi Adrian Ionuţ Gâdea, iar dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti.
Faţă de Rovana Plumb, deputat în Parlamentul României, fost ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice, procurorii au solicitat încuviinţare pentru începerea urmăririi penale sub aspectul complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Prin hotărâre adoptată în plen, Camera Deputaţilor a hotărât să nu ceară urmărirea penală a deputatei, prin urmare, faţă de aceasta s-a dispus clasare.
Iniţial, în dosar mai erau cercetaţi şi Iordan Nela Dorica, Dumitrescu Mircea şi Diaconu Alexandrina Anduţa, dar în cazul lor s-a dispus clasare.
Cetățeanul TV
