Deși majoritatea transcrierilor din anchetele procurorilor sunt corecte, unele dosare au conținut și diferențe între înregistrările audio și stenograme. Greșelile sunt explicate de anchetatori prin zecile de ore de discuții care trebuie să fie transcrise, pănă anul trecut, de agenți SRI sau de personalul parchetelor, din februarie 2016.
Fostul judecător Stan Mustață, fostul ministru Ludivic Orban și prințul Gheorghe Paltin Sturdza sunt printre cei care s-au plâns de calitatea stenogramelor din dosarele lor, considerând că li s-au atribuit cuvinte pe care nu le-au rostit. Alți zeci de inculpați s-au plâns de erori.
Anchetatorii ne-au explicat că în toate cazurile a fost vorba de greșelile relativ minore, cauzate de erorile umane ale celor care au ascultat zecile de ore de înregistrări. Nu au fost dosare în care s-au inventat discuții despre infracțiuni, ci au fost erori de cuvinte din cauza calității înregistrărilor, așa cum ne-a explicat un procuror al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Referitor la trei dintre aceste cazuri, judecătorii au considerat că greșelile sunt nesemnificative în dosarele judecătorului Stan Mustață și Ludovic Orban, dar cerut clarificări în dosarul lui Paltin și au anulat discuțiilor din cauza erorilor de transcriere.
Cum se trăgea cu urechea
Până în februarie 2016, înregistrările din dosarele de coprupție și cele de mare criminalitate erau realizate de Serviciul Român de Informații (SRI). Se obținea un mandat de ascultare de la un judecător pe o anumită perioadă, care pleca de la câteva zile până la șase luni. Apoi, acest mandat era trimis la departamentul operativ care începea ascultarea, conform datelor din procedurile stabilite de SRI. “În cazul în care înregistrările conțineau posibile încălcări ale legii și făceau parte dintr-un dosar, angajații SRI începeau orele de interceptări și scoteau transcrierile. S-au scos și zeci de ore de conversații”, s-a mai explicat de la SRI în legătură cu interceptările.
Așa se lucra până în februarie 2016. Atunci Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).
Schimbarea
Judecătorii Curţii au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.
Pe scurt, din februarie 2016, ascultarea nu a mai putut fi realizată de SRI, ci de polițiști sau procurori. Prin urmare, DNA și DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) și-au înființat servicii proprii de interceptări. La fel ca până atunci, un judecător semnează un mandat de ascultare la solicitarea unui procuror. Mandatul este pus la dispoziția serviciului tehnic din cadrul DNA sau DIICOT. În cazul în care se constată infracțiuni, personalul acestui serviicu, polițiști judiciari de obicei, au obligația de a scoate stenogramele discuțiiloe de pe înregistrile audio, videosau interceptarea telefoanelor.
Cazul 1. O mie de erori în stenograme
La începutul anului, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să anuleze interceptările din dosarul retrocedării a 43.000 de hectare de pădure în care este implicat Viorel Hrebenciuc. Potrivit anchetatorilor, Gheorghe Paltin Sturdza alături de Viorel Hrebenciuc, fostul senator Ioan Adam sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional prin care urmăreau să obțină venituri prin cumpărare de influență sau folosirea funcțiilor.
Avocații prințului Paltin Sturza au descoperit diferențele între vorbele rostite de clientul lor și transcriere. „Faza a doua” a devenit în transcript „șpaga a doua”, acesta fiind una dintre erorile cele mai importante. Prințul Sturdza și avocații săi au identificat nu mai puțin de o mie de astfel de alterări în interceptări, după ce au confruntat transcripturile din rechizitoriu cu înregistrările făcute de prinț, confiscate la percheziții.
Erorile l-au determinat pe judecător să-l audieze pe procurorul de caz, Marius Iulian Nica. Acesta și polițiștii judiciariști au declarat că nu ei au realizat transcripturile, ci le-au primit de la SRI.
Cazul 2. Greșeli și nu prea
Deputatul PNL Ludovic Orban s-a arătat și el revoltat de greșelile de transcriere din dosarul său. Este vorba despre speța începută de către DNA în urma unui denunț depus de către omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu (patronul UTI).
„Există o transcriere neconformă cu înregistrarea care apare în rechizitoriu și pe care am sesizat-o, în care se spune, se transcrie că Cozmin, Sorin, mi-au cerut. Nu e așa! Eu am spus o tranșez cu Cozmin, cu Sorin și cu alții. O tranșez! Și era vorba de faptul că televiziunile, <<prăvăliile>> cum m-am exprimat, sunt într-o situație dificilă și că folosesc ocazia de campanii pentru a mai obține bani și mă refeream la televiziuni, nu la persoane” a precizat Ludovic Orban.
Tiberiu Urdăreanu ar fi înregistrat discuţia în care Ludovic Orban îi cerea bani pentru a-şi plăti apariţiile televizate în campania electorală de la Primăria Capitalei. La fond, Ludovic Orban a fost achitat de judecătorii ICCJ.
Cazul 3. Nu prea erau greșeli
Apărătorii judecătorului Stan Mustață, condamnat între timp pentru corupție, au contestat și ei calitatea înregistrărilor și au susținut că sunt greșeli. Din cele aproximativ zece momente din stenograme reclamate de Mustață ca fiind greșit redactate de DNA, judecătorul a constatat că în jumătate din acestea nu se înțelege exact discuțiile, iar în restul transcrierile au fost corecte. Fostul magistrat de la Curtea de Apel București a fost condamnat definitiv, miercuri, la opt ani şi şase luni de închisoare de magistraţii instanţei supreme
Cetățeanul TV
