An după an, în Germania, catolicii și protestanții raportează pierderi în numărul de membri. În contrast cu criza lor, Ortodoxia este în creștere. Potrivit dw.com, 900.000 de ortodocși sunt români.
„Mă definesc ca un hamburger. Dar religios, mă definesc prin Biserica Ortodoxă Sârbă”. Radoslav Tisma trăiește în Hamburg de 34 de ani. Pe atunci, el a venit în Germania din Iugoslavia. Biserica „sa”, Biserica Ortodoxă Sârbă din Germania, a sfințit recent Biserica Sfântul Arhanghel Mihail din Hamburg. Patriarhul sârb Porfirije Peric a venit chiar în Germania cu această ocazie, scrie dw.com.
Biserica din Hamburg este un exemplu al prezenței în creștere a credinței ortodoxe în Germania. Parohia a cumpărat clădirea în 2001. Tisma a fost președinte al parohiei pentru o lungă perioadă de timp în timpul remodelării, care a început la scurt timp după aceea. „De atunci, tot mai mulți oameni au venit la noi și și-au găsit aici căminul spiritual”, a declarat pentru DW bărbatul în vârstă de 59 de ani.
Un șir lung de copii în costume tradiționale colorate în alb, roșu și negru stau în fața unei clădiri cu ferestre arcuite la inaugurarea Bisericii Ortodoxe Sârbe a Sfântului Arhanghel Mihail din Hamburg.
Tisma subliniază că, pe lângă familiile care au venit la Hamburg din Serbia în ultimii ani, există mulți credincioși care s-au integrat de mult timp în oraș: ingineri, medici specialiști, oameni de afaceri. În ultimii ani, congregația a câștigat, de asemenea, membri tineri care s-au convertit din alte biserici. Tisma însuși deține de mult timp un pașaport german și este inginer aeronautic.
Cu totul diferit de bisericile mari
Creșterea comunității ortodoxe sârbe din Hamburg nu este un caz izolat. În umbra crizei în care se află bisericile catolică și protestantă din Germania, bisericile ortodoxe cresc semnificativ.
Biserica Catolică a pierdut peste 591.000 de credincioși în 2023, din cauza persoanelor care părăsesc biserica și a deceselor. Ea avea totuși 20,3 milioane de membri la sfârșitul anului. Biserica Protestantă a înregistrat o scădere de aproximativ 560.000 de membri, ajungând la 18,5 milioane în decurs de un an. Aceasta înseamnă că aproximativ 47,5 % dintre germani aparțin încă uneia dintre cele două „biserici majore”. După reunificarea Germaniei în 1991, cifra era încă de peste 70 %.
Mass-media discută despre scăderea loialității față de biserică, reprezentanții bisericii se strâmbă în explicațiile lor. Cu toate acestea, rareori se menționează faptul că numărul creștinilor ortodocși din Germania a crescut semnificativ de ani de zile. Spre deosebire de catolici și protestanți, care își înregistrează exact numărul de membri datorită reglementărilor legale, pentru bisericile ortodoxe există doar estimări.
Efectele imigrării
Un număr mic de creștini ortodocși trăiesc în Germania de secole. Odată cu imigrarea a ceea ce se numea atunci „lucrători invitați” din Grecia, Iugoslavia și alte țări, numărul lor a crescut semnificativ începând cu 1960.
Cu puțin peste zece ani în urmă, Conferința Episcopilor Ortodocși din Germania (OBKD), care a fost înființată în 2010, estima că numărul total al creștinilor ortodocși nu depășea 1,5 milioane. Până la sfârșitul anului 2021, s-a estimat că acesta va fi de trei milioane.
Biserica Evanghelică din Germania (EKD) vorbește acum, într-o statistică, de bine 3,8 milioane de creștini ortodocși în Germania. Episcopul vicar ortodox grec Emmanuel de Christoupolis (47), care conduce parohia din capitală, vorbește chiar de cel puțin „patru milioane de credincioși ortodocși în Germania – femei, bărbați și copii”. Pentru el este important faptul că aceștia nu aparțin uneia dintre bisericile ortodoxe, ci „Bisericii Ortodoxe”.
Episcopul Emmanuel întruchipează o mare parte din ascensiunea Bisericii Ortodoxe. Clericul însuși s-a născut în Duisburg. „Sunt un reprezentant al celei de-a treia generații a familiei mele din Germania”, spune el. Acum, el botează adesea copii din familii din a treia sau a patra generație. Înainte de a vorbi, episcopul a întâlnit în biserica sa din Berlin-Steglitz un cuplu tânăr cu fiica lor în vârstă de câteva săptămâni. Mama are rădăcini grecești. Înainte de a discuta despre o dată a botezului, clericul binecuvântează copilul și îi urează bun venit în biserică.
„Potențial pentru Germania”
„Credința ortodoxă are un potențial incredibil în această țară. Nu poți pur și simplu să dai la o parte acest număr de credincioși. Și nici nu poți vorbi despre ea ca despre o minoritate. Nu mai suntem o biserică minoritară și nici nu este cu adevărat o biserică a migranților. Noi suntem aici”, spune episcopul Emmanuel. În Germania, există mai mult de 600 de congregații ortodoxe de diferite limbi.
Clericul grec a fost reprezentantul OBKD în fața politicienilor federali încă de la înființarea acesteia. El este invitat atunci când bisericile majore își organizează recepțiile anuale cu multe celebrități politice. În 2016, el și întreaga sa conferință episcopală au fost oaspeții președintelui federal de atunci, Joachim Gauck. Emmanuel von Christoupolis spune că prezența creștinilor ortodocși în parlamente nu este încă reflectată în mod corespunzător. Totuși, mulți creștini ortodocși sunt cetățeni germani.
De unde provine această creștere?
Cu câteva decenii în urmă, grecii și rușii constituiau majoritatea creștinilor ortodocși din Germania. Astăzi, potrivit OBKD, creștinii ortodocși români sunt cel mai mare grup, cu 900. 000 de membri. Rușii și grecii, bulgarii și sârbii au fiecare peste 400.000 și, în unele cazuri, aproape 500.000 de membri. Europa comună face acest lucru posibil, la fel ca și cererea de pe piața muncii din Germania.
Cifrele ar putea fi chiar mai mari: În Renania de Nord-Westfalia, Biserica Ortodoxă Sârbă a solicitat să fie recunoscută ca o corporație publică. Aceasta i-ar oferi avantaje la colectarea donațiilor sau în relațiile cu autoritățile. În cererea lor, sârbii vorbesc de cel puțin 750. 000 de membri la nivel național.
De la începutul războiului rusesc de agresiune împotriva Ucrainei în februarie 2022, zeci de mii de creștini ortodocși au venit, de asemenea, în Germania din această țară. Cu toate acestea, unul dintre preoții de frunte ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Germania nu dorește să estimeze numărul acestora.
Tensiuni cu creștinii ortodocși ruși
Cursul politic al Rusiei, care este susținut activ de Biserica Ortodoxă Rusă și de patriarhul său de la Moscova, are, de asemenea, un impact în Germania. Cei trei episcopi ortodocși ruși s-au retras din OBDK în 2018. Acest lucru a fost un răspuns la eforturile Patriarhiei de la Constantinopol de a înființa o biserică națională în Ucraina care să fie independentă de Moscova.
Cu toate acestea, există discuții ocazionale – de exemplu, o delegație a clerului ortodox rus a participat la adunarea plenară a Consiliului Mondial al Bisericilor din Karlsruhe la începutul lunii septembrie 2022.
O observație (întâmplătoare): oricine participă la o serie de slujbe bisericești ortodoxe în Berlin, în Mitte și Wedding, în Schöneberg și Wilmersdorf, are parte doar de o ceremonie în catedrala ortodoxă rusă în care nu se rostește niciun cuvânt în germană timp de două ore bune. Când este întrebat mai târziu, preotul subliniază că nu vorbește germana.
Cu alții, efortul este evident. Predicile sunt ținute în germană, iar rugăciunile sunt rostite în limba tradițională sau cântate alternativ în două limbi.
Creștini din Siria și Irak
Una dintre bisericile care a crescut considerabil de la sosirea multor refugiați este Biserica Ortodoxă Siriană din Antiohia. Conform propriilor estimări, aceasta are 100 000 de membri în Germania.
În Bietigheim-Bissingen, un oraș situat la 20 de kilometri nord de Stuttgart, congregația, care a început cu muncitori oaspeți în urmă cu peste 50 de ani, și-a sfințit propria biserică în 2019.
Unul dintre enoriași este Linda Güven. „Biserica noastră crește aici în țară. Am câștigat noi membri din zonele de război din Siria și Irak”, spune profesoara în vârstă de 35 de ani, a cărei familie locuiește în Württemberg de mult timp. Ocazional, li se alătură și creștini din alte biserici.
„Ne simțim acceptați. Congregațiile catolice și protestante ne sprijină în multe chestiuni”, explică ea. Güven nu mai vede biserica sa ca pe o biserică a migranților. Ea însăși întruchipează prezența în Germania. De la mijlocul anului 2023, Güven a fost primul profesor de religie aprobat de stat pentru copiii ortodocși sirieni din Germania.
