DNA o vrea musai la puşcărie pe soacra lui Cherecheş: Coruperea și profunda discreditare a sistemului juridic penal!

Procurorii DNA de la Târgu Mureș combat decizia Tribunalului în cazul socrilor ex-primarului Cătălin Cherecheș și arată că prima instanță a stabilit un „cuantum nejustificat de redus al pedepselor cu închisoarea pronunțate precum și la alegerea în mod inadecvat de către instanța de fond a modalității de executare a pedepselor cu închisoarea stabilite în sarcina celor cei doi inculpați, respectiv dispunerea suspendării executării sub supraveghere”.

CITEŞTE ŞI: Nicuşor Dan, probleme cu DNA: Pentru ce a fost reclamat

Dosarul soților Gliga a fost înregistrat la Curtea de Apel Târgu Mureș și are prim termen pentru dezbaterea apelului procurorilor DNA în 5 iunie.

Procurorii DNA arată în dosarul aflat la Curte că „deși în cazul inculpatei Gliga Claudia, în considerentele hotărârii, în capitolul relativ la individualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare a acesteia, instanţa de fond admite că a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptei, determinat de împrejurările în care aceasta a fost comisă, se constată că pedeapsa în cuantum mediu aplicată nu este de natură a asigura îndeplinirea scopului deopotrivă sancționator, preventiv și de reeducare pentru care a fost instituită răspunderea penală”.

Anchetatorii anticorupție mai conisderă „lipsită de fundament aprecierea instanței de fond conform căreia scopul coerciției penale poate fi atins şi fără executare în regim de detenţie a pedepsei închisorii iar suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei reprezintă o modalitate potrivită şi corespunzătoare de individualizare a acesteia, deoarece starea de pericol creată pentru înfăptuirea justiției este una reală”.

„Astfel, argumentația concluziei rezidă în gravitatea extrem de ridicată și ampla rezonanță socială a faptelor deduse judecății în acest dosar penal, care au vizat în mod direct coruperea și profunda discreditare a sistemului juridic penal prin încercarea de influențare a însuși procesului deliberativ.

Regrete tardive…

Modalitatea în care inculpata a săvârşit fapta, prin contactarea repetată a rudelor/afinilor magistratului din cadrul Curții de Apel Cluj , prin oferirea şi remiterea unei sume mari de bani (50 000 de euro), în vederea pronunţării unei soluţii favorabile în dosarul pe care îl soluţiona, sunt tot atâtea elemente care necesită dispunerea unei pedepse cu închisoarea într-un cuantum superior celui stabilit de instanța de fond și în mod corelativ alegerea modalității de executare în regim de detenție”, se mai arată în dosarul de la Curtea de Apel Târgu Mureș.

Totodată, se mai arată în dosar, „constatări ale instanței de fond relative la împrejurarea că inculpata este o persoană în etate, că aceasta a manifestat regret pe parcursul procesului penal și a demonstrat că a conștientizat gravitatea faptei săvârșite, nu sunt de natură a anula concluziile raționamentului anterior enunțat”.

Gravitatea faptei

Pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul definit de legiuitor, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care, în mod real, îl reprezintă pentru ordinea socială, au mai notat procurorii DNA în apelul depus la dosar.

DNA accentuează că obiectul actului de sesizare în acest dosar penal, reprezentat de comiterea unor infracţiuni „extrem de grave”, îndreptate împotriva normalei desfăşurări a relaţiilor de serviciu şi urmărind ca într-o cauză aflată pe rolul instanţelor de judecată să fie pronunţată o soluţie nu pe baza probelor administrate în cauză, ci una care în orice caz să fie suspectată de parţialitate, respectiv prin cumpărarea unei soluţii judiciare favorabile, reclamă „aplicarea față de inculpați a unor pedepse de o severitate sporită, care să fie executate efectiv, prin privare de libertate”, în raport de pericolul social concret și efectiv obiectivat și în rezonanța socială negativă a unor astfel de fapte antisociale.

Pedeapsă blândă pentru mituitori de judecători

Deși a fost găsită vinovată pentru dare de mită, soacra lui Cătălin Cherecheș a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare. Acesteia i-a fost stabilit un termen de supraveghere de 4 ani. Și soțul ei a fost condamnat pentru complicitate la 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere.

„Instanța apreciază că pedeapsa de 3 ani închisoare este o sancțiune necesară şi suficientă pentru conștientizarea importanței normelor legale încălcate și a repercusiunilor pe care o atare încălcare le are”, a motivat Tribunalul Mureș condamnarea aplicată soacrei lui Cătălin Cherecheș.