În urma Ordinului de demolare al regimului comunist din 13 octombrie 1984, Stadionul Republicii a fost distrus pentru a face loc Casei Poporului (actualul Palat al Parlamentului), stadionul fiind acoperit cu pământ, peste care s-a pus o dală de beton. Au fost distruse clădirea tribunei principale şi cea mai mare parte a gradenelor.
Acum, acolo se află un garaj subteran al Camerei Deputaţilor. Prin porţile dinspre strada Izvor se mai poate vedea un zid cărămiziu, care a aparţinut unei tribune din vechea arenă.
Nicolae Ceaușescu plănuia să construiască acolo un elicodrom, care nu a mai fost finalizat.
Citește și Mănăstirea Mihai Vodă, ctitoria prea cucernicului jupân Mihai banul. La pas prin sectorul 5
Pe panta dealului Spirii se construia, în 1926, o tribună cu bănci din lemn, iar la bază un teren care aveau să fie inaugurate, sub numele stadionul ONEF (Oficiul Naţional pentru Educaţie Fizică), cu două meciuri de rugby între naționala României și o selecționată a armatei franceze.
În anii 1930, arhitectul Horia Creangă și inginerul Mihai Gheorghiu au realizat o tribună mare din beton armat, parțial acoperită cu o copertină de peste 14 metri. Sub gradene au fost amplasate vestiarele, sălile de antrenament, de forţă şi toate celelalte anexe necesare sportivilor.
Tribuna, lungă de circa 200 de metri, închidea latura de nord a unei piaţete alungite (prin care se făcea şi accesul spre gradene şi partea oficială), conform volumului „Horia Creangă, omul şi opera” (Editura Tehnică, 1980).
Spre fosta stradă Izvor s-au construit tribune exprimate printr-un perete continuu, ritmat doar de accese.
A fost primul teren de sport cu gazon prevăzut cu sistem de drenaj.
Stadioul ONEF, mai târziu ANEF, a ars în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial,. Comuniștii l-au reconstruit și l-au rebotezat Stadionul Republicii. L-au inaugurat la 3 septembrie 1948, cu ocazia primei ediţii a Campionatelor Internaţionale de Atletism ale Republicii Populare Române.
Iolanda Balaş-Soter a doborât de nouă ori recordul mondial la săritura în înălţime pe Stadionul Republicii Republicii.
Echipa naţională de fotbal a României a disputat 42 de meciuri pe Republicii, tot aici decernându-se, în 22 de cazuri, trofeul Cupa României. Alte discipline sportive care au avut stadionul Republicii ca scenă de desfăşurare au fost box, judo, baschet, tenis sau badminton.
Inițial, stadionul avea aproximativ 20.000 de locuri, dar după reconstruire a fost îmbunătățit de mai multe ori, ajungând la o capacitate de peste 40.000 de locuri. Stadionul Republicii a fost al doilea stadion din România care era dotat cu o instalație de nocturnă, după Stadionul Romcomit din București.
Potrivit istoricului Dinu C. Giurescu, în septembrie 1944 „la stadionul ANEF a avut loc prima adunare comunistă convocată de Partidul Comunist Român, proaspăt devenit legal. Câteva mii de oameni au cerut zgomotos demisia guvernului prezidat de generalul Sănătescu, sub simplul pretext că Guvernul nu a fost în stare să ceară epurarea”.
În anii 1960, pe acest stadion au evoluat prima dată în România baschetbaliștii americani de la echipa de baschet demonstrativ Harlem Globetrotters.
Cetățeanul TV
