Noua lege a salarizării în sectorul bugetar, un subiect dezbătut cu recurență atât în ultimele zile în Guvern, cât și de către patronatele și sindicatele din numeroase domenii, este și unul din punctele nevralgice ale discuțiilor dintre Comisia Europeană și guvern în sesiunile de negociere din august 2023, pe tema îndeplinirii jaloanelor pentru PNRR.
CITEŞTE ŞI: Probleme pentru Ciucă! Scandal cât casa în PNL: S-a lăsat cu demisia unui lider
Proiectul de lege ar fi trebuit să fie gata până pe 15 iulie, noua lege a salarizării fiind și o condiție esențială pentru majorările salariale ale profesorilor de la 1 ianuarie 2024. Cu toate că scopul inițial al legii gravita în jurul creșterii echității salarizării în sectorul bugetar și asigurarea unui tratament nediscriminatoriu, pe baza unei metodologii unitare de calcul, ultimele propuneri de sporuri discutate de Ministerul Muncii săptămâna trecută trec cu mult de simplul principiu de încurajare a performanței.
Mai mult, promisiunile făcute de Guvern salariaților din învățământ în urma protestelor de la începutul verii se pare că nu vor fi obiectul actului normativ, urmând ca profesorii să primească măriri printr-o nouă ordonanță de urgență.Noul proiect, elaborat cu coordonarea Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, are ca principiu salarizarea în funcție de anumite criterii (studii, experiență, complexitate, creativitate, diversitate, responsabilitate decizională, conducere, coordonare, supervizare, comunicare, condiții de muncă, incompatibilități și situații speciale). Astfel, în sistemul bugetar grilele unice de salarizare vor fi stabilite după un sistem de 12 niveluri ascendente.
Legea Salarizării ar urma să intre în vigoare cel mai devreme, după 1 ianuarie 2025, asta în condițiile în care termenul din PNRR de adoptare era sfârșitul anului 2024. După ce se va stabili forma finală a legii în Parlament, legea se va aplica într-o singură etapă, pentru a evita problemele cauzate de varianta precursoare a actului normativ care presupunea o aplicare etapizată a grilelor de salarizare pe o perioadă de 5 ani.300 de lei pentru Ziua Bărbatului, înainte ca măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare să fie promulgateMinistrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că noua lege a salarizării trebuie să aibă un mecanism de limitare a modificărilor ad-hoc, iar pentru a încuraja performanţa va fi introdus un spor lunar.În acest sens, Ministrul Muncii a discutat săptămâna trecută cu profesionişti din transporturile aeronautice, Apele Române, energie, Agenţia Nucleară şi Deşeuri Radioactive, turism, Agenţia Naţională de Integritate, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei şi sindicatele reprezentative ale acestor instituţii, pentru ca aceștia să aibă oportunitatea să expună provocările cu care se confruntă la locurile de muncă.
Plafonarea sporurilor
Cu toate că în această perioadă atât cei care activează în sectorul privat, cât și bugetarii așteaptă să vadă dacă pachetul de măsuri fiscal-bugetare va fi ratificat de către președinte și promulgat în mod oficial (măsuri care reglementează și plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare de muncă la 15% din salariu dar nu mai mult de 1.500 lei brut pe lună), conform Newsweek, tăierea sporurilor anunțată de guvern va afecta un număr infim de bugetari din cei peste 1.000.000 care iau sporuri pentru condiții grele de muncă.Deși mărginiți de acest prag, se pare că mai mulți reprezentanți sindicali și patronali au cerut o sumă de sporuri care trec mult de sfera condițiilor vătămătoare de muncă și cea a încurajării performanței sau echității în muncă.Delegația a avut mai multe cereri respinse de conducerea instituției, însă reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au cerut un spor de 300 de lei de Ziua Bărbatului, un alt spor pentru certificatul ORNISS și creșterea salariilor cu 15%.
Cetățeanul TV
