Actualul sediu al Ministerului Apărării, din strada Izvor, nr. 110, Sector 5, este o clădire de 195 pe 80 de metri, localizată între Palatul Parlamentului, Catedrala Națională și JF Marriott Grand Hotel.
Acesta din urmă, deschis în 1999, urma să fie Hotelul Delegațiilor (Casa de Oaspeți), unde regimul comunist și-ar fi cazat înalții oaspeți de peste hotare.
Citește și Casa Poporului, a doua cea mai mare clădire din lume după Pentagon
Pe locul ales pentru Ministerul Apărării exista un buncăr cu un planşeu din beton de 1,2 metri grosime, construit de nemţi prin 1942. De acolo, armata germană dislocată în România avea legătură telefonică directă cu Hitler. S-a încercat demolarea acelei structuri, dar era prea greu şi s-a hotărât să fie înglobată în noul imobil. Aşa a devenit construcţia lui Hitler al doilea buncăr antiatomic al lui Ceauşescu, care nu se află sub Casa Poporului ci sub Ministerul Apărării.
Nicolae Ceaușescu a profitat de cutremurul din 1977 pentru a-și pune în aplicare visul de a rămâne în istorie ca „modernizatorul” Capitalei. În anii 1978-79 a avut loc un concurs, câștigat de Anca Petrescu, o tânără de numai 28 de ani care a fost numită arhitect șef al proiectului.
Șantierul a început în anii 1980 cu demolarea a peste șapte km² din vechiul centru al capitalei și relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă. Lucrările s-au făcut mai mult cu munca militarilor în termen și astfel costul a fost redus la minimum.
Clădirile monumentale
Proiectul de reconstruire a Bucureștiului cuprindea o serie de clădiri monumentale: Palatul Parlamentului – Casa Republicii, Ministerul Apărării Naționale, Casa Radio, Hotelul Marriott – Casa de Oaspeți, Casa Academiei Române, Parcul Izvor și Bulevardul Unirii – Victoria Socialismului.
Ofițerul calificat în construcții speciale Nicolae Kovacs a condus partea cea mai secretă a lucrărilor de la Casa Poporului și a lucrat la tot ce înseamnă pasaje secrete realizate în timpul lui Ceaușescu.
„Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate în aşa fel încât să se poată circula prin ele cu maşini cu motor electric. Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleacă două tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central (actualul Minister de Interne din actuala Piaţa Revoluţiei) şi unul spre actualul Minister al Apărării. Cele dinspre Piaţa Revoluţiei sunt întrerupte din loc în loc de uşi impresionante, de şapte tone greutate fiecare, pentru a închide etanş zona în caz de necesitate. Au fost înglobate în acest sistem şi catacombele mai vechi ale oraşului, realizate în perioada interbelică, cum este cea din zona Cotroceni, a lui Carol al II-lea. Sunt şi multe alte tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului şi staţia de metrou Izvor, care probabil că vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilităţi publice”, spunea Kovacs pentru magnanews.ro.
Buncărul antiatomic
El a mai dezvăluit că în Casa Poporului sunt circa 5.000 de încăperi şi că în subteran sunt şapte etaje şi buncărul antiatomic, o incintă cu pereţi groşi de 1,5 m acoperiţi cu o placă de eclatare, care nu poate fi penetrată de radiaţii. Adăpostul antiatomic este compus din sala principală, adică punctul de comandă – cartierul general care trebuia să aibă legături telefonice cu toate unităţile militare din România – şi mai multe apartamente de locuit, destinate conducerii statului, în caz de război.
„Sala principală urma să fie dotată cu o masă mare în mijloc şi pe pereţi, cu un sistem de hărţi ale României, în relief. Pentru ventilaţie s-au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pereţi. Existau 12 camere mari cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine din Casa Poporului”.
Simbolistica
Prezenţa în zonă a unor instituţii importante ca Parlamentul României, Ministerul Apărării Naţionale şi Academia Română (clădirea Institutelor de Cercetare) cheamă la dialog şi cooperare multiplă pentru binele societăţii româneşti. În acest sens, hramurile Catedralei, Înălţarea Domnului şi Ziua eroilor români, precum şi Sfântul Andrei, Apostolul românilor şi Ocrotitorul României, au semnificaţii multiple.
Catedrala Națională, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului şi în apropierea Ministerului Apărării Naţionale, este prin excelenţă Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român şi pentru organizarea lui într-un stat independent – România.
Cetățeanul TV
