Puțini sunt cei care știu că Gara de Nord nu este cea mai veche din București. Gara Filaret, din sectorul 5, a fost prima gară a Capitalei, fiind inaugurată cu 3 ani înaintea Gării de Nord, cea mai mare stație feroviară a României.
Principele Carol I a fost cel care a inaugurat oficial linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu şi prima gară a Bucureştilor, Gara Filaret. Numele gării provine de la cel al dealului Filaret.
Ziarul Cetățeanul și Centrul Cultural și de Tineret al Sectorului 5 „Ștefan Iordache” vă propun o incursiune în istoria acestui monument.
Povestea Gării Filaret
Dacă iei la pas străduţele care urcă Dealul Filaretului vei descoperi, pe o latură a pieţei ce se întinde pe platoul din vârful colinei, o clădire pe frontispiciul căreia scrie „Autogara Filaret“. Puțini știu că în această clădire a funcţionat, timp de aproape un secol, prima gară a Capitalei.
Povestea Gării Filaret a început la 13 septembrie 1865 când, după lungi tratative şi furtunoase dezbateri parlamentare, compania fondată de inginerii britanici John Trevor Barkley şi John Staniforth a obținut aprobarea de a construi şi de a exploata prima cale ferată din România. Aceasta urma să lege oraşul Bucureşti de portul dunărean Giurgiu, potrivit portalului Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida”.
Un an mai târziu, în 1866, Guvernul român a semnat contractul de concesiune cu compania engleză „John Trevor Barclay & John Staniforth”. Calea ferată a fost pusă în funcţiune în octombrie 1869, fiind prima cale ferată de pe teritoriul de atunci al României.
Lucrările la terasamente au început în 1867, iar un an mai târziu, în 1868, au fost aduse la Giurgiu primele două locomotive destinate tractării trenurilor de lucru.
La 17 iunie 1869 a fost promulgată legea pentru exploatarea în regie a liniei Bucureşti (Filaret) – Giurgiu şi ulterior o prelungire a acesteia până la Smârdan, lângă malul Dunării. 67 de kilometri măsura iniţial linia ferată între Bucureşti Filaret şi Giurgiu.
Gara Filaret, proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau
Proiectată de celebrul arhitect francez Paul Gottereau, Gara Filaret a fost realizată în forma unui careu, cu parter şi un etaj, marginile imobilului închizându-se spre şine pentru a forma o hală în care intrau cele trei linii de cale ferată. Hala peronului beneficiază de un fronton triunghiular peste linia acoperişului corpului principal. Acoperişul halei a fost ridicat pe o structură metalică, aşezată pe zidurile paralele ale construcţiei, decorate cu arce în plin centru.
Arhitectul Paul Gottereau a proiectat, ulterior, clădiri reprezentative ale „micului Paris”, așa cum era cunoscut Bucureștiul în epocă: Palatul CEC, Palatul Cotroceni sau Biblioteca Centrală Universitară.
Principele Carol, în „Trenul de onoare Michaiu Bravu” care a plecat din Gara Filaret
Prima gară din București a fost deschisă oficial, în cadrul unei grandioase ceremonii, în ziua de 19 octombrie (stil vechi)/31 octombrie (stil nou) 1869. Slujba a fost oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, în sunete de corn (vechiul semnal de plecare a trenurilor) şi în uralele entuziaste ale privitorilor ce împânziseră peronul Gării Filaret.
În ziua de 7 septembrie 1869, din Gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.
Gara Filaret, transformată de comuniști în autogară
După ce la 13/25 decembrie 1872 Gara București Nord a fost legată la rețeaua feroviară, gara Filaret și-a pierdut din însemnătate. Comuniștii au fost cei care au decis închiderea gării. În 1960 gara Filaret a fost dezafectată și a fost transformată în autobază, deși inițial s-a propus amenajarea unui muzeu.
În prezent în clădirea gării funcționează autogara Filaret. Clădirea este declarată monument istoric.
Cetățeanul TV
