Comisia Europeană a cerut Guvernului României să modifice radical proiectul pensiilor nababilor

Comisia Europeană a cerut Guvernului României să modifice radical proiectul pensiilor speciale, subliniind că economiile care ar fi făcute ar fi „foarte limitate”, iar principiul echității nu ar fi rezolvat, potrivit unei scrisori consultate de G4Media.

CITEŞTE ŞI: Comisia Europeană cere permis auto digital valabil în întreaga UE

Țara noastră și-a asumat reformarea pensiilor speciale prin PNRR, riscând să piardă o parte din fonduri dacă nu o va face.

Principala problemă este că pensiile speciale (ale militarilor, magistraților, polițiștilor, angajaților din servicii secrete, diplomaților etc.) sunt o sursă de inechitate socială, pentru că nu respectă principiul general al contributivității (cu excepția celor militare, care o respectă parțial).Ministrul Muncii, Marius Budăi, a depus în Parlament, în decembrie 2022, un proiect de lege privind reformarea pensiilor de serviciu. Comisia Europeană a transmis guvernului, săptămâna trecută, o corespondență prin care arată că proiectul nu rezolvă problemele sistemice, au declarat surse guvernamentale pentru G4Media.

Recomandările Comisiei Europene

Experții Comisiei Europene au transmis că proiectul propus ar avea ca rezultat doar economii foarte limitate și nu ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea. În plus, caracterul contributiv al sistemului ar fi rezolvat în foarte mică măsură.

Comisia Europeană consideră că pensiile militare ar trebui diminuate prin scăderea așa-numitei „rate de înlocuire” (procentul pe care pensia îl reprezintă din valoarea salariului), iar în cazul migistraților, creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic decât în prezent. Mai exact, în cazul pensiilor militare, rata de înlocuire a veniturilor ar trebui să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră. În acest moment, rata de înlocuire este de 65% din ultimele 6 luni. În proiectul de lege, rata de înlocuire e de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente.

Comisia Europeană recomandă și integrarea în proiect a rezultatelor evaluării de impact a Băncii Mondiale.Un obiectiv al noii legi este menținerea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (ceea ce include toate sistemele publice de pensii existente) stabile pe termen lung (2022-2070) la 9,4% din PIB, incluzând un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit. Plafonul se aplică cheltuielilor cu pensiile din toate sistemele publice de pensii, inclusiv cele speciale.