„Majestatea Sa Regele este un adânc iubitor și prețuitor de datini și obiceiuri străbune (…) La Bobotează, înconjurat de înalți demnitari, aruncă Crucea în apa Dâmboviței, urmând tradiția marilor înaintași” scria Teofil Gh. Sidorovici în „Carol II. Din culmea unui deceniu de glorioasă Domnie”.
Iar din Realitatea Ilustrată din 9 ianuarie 1935 aflăm cum s-au petrecut lucrurile în acel an de Bobotează:
„Cu fastul obișnuit s-a desfășurat duminică, în Capitală, Serbarea Bobotezei, în prezența Suveranului și a membrilor guvernului.
Calea Victoriei, între biserica Zlătari și cheiul Dâmboviței, a fost pavoazată cu drapele naționale și ghirlande de brad, iar pe trotuare au fost înșiruite trupele.
Regele a trecut în biserică unde s-a început oficierea serviciului religios.
După terminarea serviciului divin s-a format procesiunea spre cheiul Dâmboviței.
Patriarhul a înmânat crucea Regelui, care, la rândul său, a aruncat-o în apă.
Crucea a fost prinsă de Iordan G. Lungu (41 ani) și înmânată Patriarhului.
Cortegiul s-a înapoiat în aceeași ordine în fața bisericii Zlătari unde Suveranul a primit defilarea trupelor”.
De ce a trebuit să se boteze Hristos în Iordan
Pe dată de 6 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza.
Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul.
În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor și preoților se sfințește aghiasma cea mare.
La 30 de ani, la plinătatea vârstei bărbatului desăvârșit, a venit Hristos la Iordan, unde Sf. Ioan Botezătorul învăța și boteza cu botezul pocăinței; iar despre Iisus le spunea:
„Se află în mijlocul vostru Acela pe voi Care nu-L știți. Nici eu nu-L știam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborându-Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Și eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu”.
Când a apărut Hristos pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfânt, Îl recunoaște și-L arată mulțimilor, zicând:
„Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”.
Această mărturie era foarte necesară israelitenilor, care așteptau pe Mesia cel profețit cu multe veacuri înainte. Hristos îi cere lui Ioan să-L boteze, iar acesta, după o împotrivire de adâncă smerenie, primește să-L boteze, după rânduiala lui.
După botezul lui Hristos cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel și a stat peste Iisus, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!”.
Astfel, botezul primit de Hristos are și un alt scop: Epifania – arătarea Sfintei Treimi – moment în care El avea să fie descoperit lui Ioan și, prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia.
Cetățeanul TV
