O mână de parlamentari, urmată de o turmă de alte câteva zeci, a inițiat un proiect care a devenit lege, publicată în Monitorul Oficial pe 12 iulie 2022, și care se poate dovedi, dacă lucrurile rămân așa, baza pentru multe crime economice, având ca victime bugetul și infrastructura mare a României. Legea își face deja efectul din 10 septembrie.
Articol realizat de Cătălin Antohe și Roland Cătălin Pena
Inițiatorii principali ai legii sunt: Ioan Cupșa și Cristina Trăilă (PNL), Daniel Florea, Alin Tănăsescu și Laura Vicol (PSD), Bende Sandor și Laszlo-Zsolt Ladanyi (UDMR).
Proiectul de Lege PL-x nr. 342/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.98/2016 privind achiziţiile publice, Legii nr.99/2016 privind achiziţiile sectoriale, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, precum şi a Legii nr.101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor s-a concretizat în Legea nr. 208/2022, promulgată de președintele Iohannis pe 11 iulie prin Decretul nr. 967/2022.
Mare miză ascunsă a legii 208 este crearea cadrului legal pentru ca scrisorile de garanție ale Instituțiilor Financiar Nebancare (IFN) să fie acceptate la licitațiile pentru lucrări publice.
Însă, cele mai multe din aceste garanții sunt doar pe hârtie, IFN-urile care le emit dispărând ca măgaru-n ceață după ce și-au încasat partea.
Parlamentul n-a făcut decât să adauge la articolul 154 al legii 208 și Instituțiile Finaciar Nebancare, care fuseseră eliminate expres, așa cum vom demonstra mai jos, de la licitațiile publice de către ANAP și Guvern: (4) Garanţia de participare sau, după caz, garanţia de bună execuţie trebuie să fie irevocabilă, necondiţionată şi se constituie prin: a) virament bancar; b) instrumente de garantare emise în condiţiile legii, astfel: (i) scrisori de garanţie emise de instituţii de credit bancare sau de instituţii financiare nebancare din România sau din alt stat;
Taraba cu IFN-uri
Este important de spus că orice doritor poate cumpăra peste noapte, dacă vrea neapărat, un IFN la un preț între 50.000 și 200.000 de euro.
Vi se pare mult! Dacă citiți articolul până la capăt o să ajungeți la concluzia că e un chilipir!
IFN-urile, nu sunt instituții de credit conform OG 99/2006. Instituțiile Financiare Nebancare sunt definite prin Legea 93/2009 prin care se precizează că ele acordă credite, emit scrisori de garanție, dar nu se încadrează în definiția instituțiilor de credit din actul normativ din 2006.
Banca Națională a închis mai multe IFN-uri ce funcționau pe piața garanțiilor fără a respecta absolut nimic, fără însă să soluționeze problema de fond: prejudiciile create Statului sau diverșilor beneficiari și reîntoarcerea în piață a acelorași personaje cu alte IFN-uri.
Țepele din pandemie fac ca ANAP să scoată IFN-urile din joc
În plină pandemie, multe țepe date statului român de participanții la licitații publice au avut în spate scrisori de garanție emise de IFN-uri.
Drept urmare, pe 10 ianuarie anul acesta, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a emis o „Notificare privind acceptarea în procedurile de achiziție publică / sectorială a garanțiilor de participare / bună execuție emise de către instituțiile financiare nebancare” în care scrie negru pe alb:
„Instrumentele de garantare reglementate prin legislația în domeniul achizițiilor publice/sectoriale, menționate mai sus, trebuie să îndeplinească următoarele condiții: – să fie emise de către o instituție de credit din România sau din alt stat sau de către o societate de asigurări, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) și art. 40 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, respectiv art. 42 alin. (1) și art. 46 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 394/2016; – să respecte toate condițiile de formă și de fond impuse de legislația specifică în domeniul financiar bancar, precum și pe cele care derivă din legislația în domeniul achizițiilor publice/ sectoriale, respectiv îndeplinirea tuturor condițiilor referitoare la cuantum, perioada de valabilitate, caracterul irevocabil, plata necondiționată la prima cerere a beneficiarului în situația de culpă a persoanei garantate etc., astfel încât autoritatea/entitatea contractantă să poată emite pretenții asupra garanțiilor în cazul în care ofertantul dovedește un comportament necorespunzător pe perioada implicării sale în procedura de atribuire, sau în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract.
În ceea ce privește condițiile impuse de legislația specifică domeniului financiar-bancar pentru ca o entitate să fie considerată instituție de credit, potrivit opiniei emise de Banca Naţională a României – autoritatea competentă cu privire la reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, instituțiile financiare nebancare nu sunt instituții de credit.
În acest sens, Banca Naţională a României precizează faptul că cele două categorii de entități, respectiv instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare, reprezintă două categorii instituționale distincte, a căror activitate se desfășoară potrivit unor legislații specifice, prin care se reglementează diferit regimul de acces la activitate și de desfășurare a acesteia pentru fiecare categorie în parte.
Din cele precizate mai sus, raportat la prevederile legislației privind achizițiile publice/ sectoriale ce impun constituirea garanției printr-un instrument de garantare emis de o instituţie de credit, reiese faptul că autoritatea/entitatea contractantă nu poate accepta constituirea garanției de participare/de bună execuție printr-un instrument de garantare emis de o instituție financiară nebancară”.
Trebuie precizat că, până la această precizare a ANAP, autoritățile contractante ale statului acceptau scrisori de garanție de la IFN-uri, deoarece funcționarii statului, din incompetență sau pentru că erau cointeresați, considerau Instituțiile Financiare Nebancare ca „instituții de credit”.
Și Guvernul interzice garanțiile de la IFN
Pentru a întări „Notificarea” ANAP care excludea IFN-urile din rândul celor care puteau emite scrisori de garanție pentru participanții la licitațiile publice, Guvernul a emis, pe 2 martie, OUG nr. 19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale.
Ordonanța de urgență reglementa următoarele posibilități de constituire a acestor garanții, care se aplică doar în situațiile în care ambele părți contractante convin:
„-Prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale, în cazurile în care această posibilitate nu a fost prevăzută la nivelul documentației de atribuire;
-Prin combinarea a două sau mai multe dintre modalitățile de constituire prevăzute de lege (de exemplu, prin virament bancar pentru o parte din sumă, rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale pentru o altă parte din sumă și, respectiv, instrument de garantare emis de o societate de asigurări pentru cea de-a treia parte din sumă), precizând Guvernul că, noua garanție poate fi constituită prin oricare dintre modalitățile prevăzute de legea achizițiilor publice, respectiv: virament bancar, instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate de asigurări sau de o instituție de credit, sau rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale, cu condiția ca această posibilitate să fi fost prevăzută în documentația de atribuire”.
Ordonanța a fost dată pentru a nu se bloca contractele aflate în execuție, după falimentul City Insurance.
IMPORTANT! În cazul societăților de asigurare care intră în faliment există o instituție care asigură plata despăgubirilor/pagubelor, dar în cazul IFN-urilor nu există nimeni!
Acestea lasă, de obicei, în urmă găuri imense în Bugetul de Stat, în bugetul beneficiarilor acestor instrumente de garantare, dar umplu buzunarele șmecherilor din spatele IFN-urilor.
Tot în martie, după ce a dat OUG 19, Guvernul a modificat și completat Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, în care se precizează:
„Art. 36. (1) Garanția de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condițiile legii astfel:
a) scrisoare de garanție emisa de o instituție de credit din România sau din alt stat;
b) asigurare de garanții emisa de:
i) o societate de asigurări care deține autorizație de funcționare emisa in Romania
sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene si/sau care este înscrisa in registrele publicate pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară, după caz;
ii) o societate de asigurări dintr-un stat terț printr-o sucursala autorizata in Romania de către Autoritatea de Supraveghere Financiară”.
Deci, nici vorbă de IFN!
În aceste condiții vitrege pentru buzunarele, învățate să dea mereu pe afară, ale șmecherilor din spatele IFN-urilor, pe fir au intrat parlamentarii noștri, ale căror nume și prenume le-am dat la începutul articolului.
Ei au depus inițiativa legislativă prin care au introdus IFN-urile în emiterea scrisorilor de garanție pentru participanții la licitațiile publice pe 12 aprilie, primind de la Biroul Permanent al Camerei Deputaților numărul de înregistrare 229.
Cu o viteză demnă de o cauză mai bună, Senatul a adoptat legea pe 8 iunie, iar Camera Deputaților pe 21 iunie. Asta în condițiile în care Consiliul Economic și Social a dat, pe 3 mai , aviz „NEFAVORABIL”, iar Consiliul Legislativ a avizat „NEGATIV propunerea legislativă”, pe 23 mai.
Modelul teoretic al ciordelilor ce vor urma
În final, iată un exemplu teoretic, care va deveni real în curând, dat de un analist financiar specializat pe IFN pentru CETĂȚEANUL:
Ziua Z Septembrie 2022
IFN-ul X acordă o Garanție de Bună Execuție constructorului Y; Statul Român prin CNAIR este Beneficiarul, valoarea garanției reprezentând 10% din valoarea contractului, contract cu valoare totală de 100 milioane Euro, durata contract Bună Execuție 5 ani, durata contract Mentenanța Lucrării 3 ani …
IFN-ul emite decontul pentru a fi achitat de către constructor 2% din valoarea garanției GBE x 5 ani = 10% plus mentenanță 0,8% – 1% din valoarea GM x 3 = 2,4 % – 3%; constructorul de bună credință achită prima în valoare de peste 1.300.000 euro către IFN, durata totală a garanției 8 ani, totalul = PERFECT; după 6 uni, vine BNR și închide IFN-ul, o va face, a mai făcut-o, există precedente… sunt șanse 100%.
FOARTE IMPORTANT! IFN-ul, conform Regulamentului 20 al BNR, are voie să se expună riscului de 15 ori capitalul social.
În 99,9% din cazuri acesta fiind de 200.000 euro, deci expunerea fiind de numai 3.000.000 euro.
Întrebare: ?
1. Ce se întâmplă cu garanția?
Răspuns: devine nulă
Autoritatea contractantă va obligă Constructorul să schimbe emitentul garanției în 30 zile, altfel se va denunța contractul.
2. Ce va face constructorul ?
Își va recupera banii plătiți către IFN?
Răspuns: Niciodată!
Într-un final:
Statul pierde timp pentru a încerca executarea poliței emise de IFN, timp pentru implementarea și execuția proiectului etc… adică bani…
Constructorul pierde banii plătiți pe poliță și timp, pentru a găși o nouă soluție viabilă acceptată, și, BINENȚELES, achitarea unei noi prime pentru polița Nr.2, dar ținând cont că aceste IFN-uri sunt niște entități fără eligibilitate financiară și pot fi închise de BNR în orice moment se poate ajunge la polița Nr.5-6 în primii 2-3 ani…și contractul durează 8 ani…timp suficient pentru încă 4-5 alte polițe emise de alte IFN uri.
IFN-ul este singurul care va câștigă încasând toții banii la emiterea poliței .
Frumos este că în cazul în care IFN-ul intră în incapacitate de plată din varii motive (insolvență, faliment etc.), NU VA EXISTA NICI O VARIANTĂ REALĂ DE GARANTARE pentru TOATE POLIȚELE emise de către INSTITUȚIILE FINANCIARE NEBANCARE (IFN -uri)
NIMENI NU VA RĂSPUNDE PENTRU ASTA!
VA FI O MARE GAURĂ NEAGRĂ ÎN BUGETUL STATULUI ROMÂN! .
Asta a legiferat Parlamentul ROMÂNIEI, o serie de țepe pentru Statul Român!
.
Cetățeanul TV
