Conform normelor în vigoare la data la care primul transport de sânge pentru răniții din clubul Colectiv a intrat în țară, România putea importa plasmă doar din țările Uniunii Europene. La două zile după ce au intrat în țară 550 kilograme componente sanguine, un secretar de stat din minister a modificat ordinul. Printr-o frază, din pix, ministerul a intrat în „legalitate” și a publicat ordinul în Monitorul Oficial. Potrivit unor surse medicale, în țara vecină se folosesc alt tip de reactivi pentru testarea sângelui decât cei omologați în afara spațiului comunitar. Cine-și asumă responsabilitatea?
Ordinul 608/2013 al ministrului sănătății este foarte clar și arată că „Importul de sânge şi componente sanguine umane se poate face numai din statele membre ale Uniunii Europene”.
Pe 3 noiembrie 2015, ministerul Sănătății emite un alt ordin, care îl completează pe cel de acum doi ani cu un singur paragraf. ”Prin excepție de la prevederile aliniatului 2 importul de sânge și componentele sanguine umane se poate face și din țări terțe, Institutul Național de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C.T. Nicolau București asigurându-se că sistemul de identificare a donatorilor ce trebuie pus în aplicare de centrele de transfuzie sanguină permite un nivel echivalent de trasabilitate”.
Cine a semnat
Această modificare a fost semnată din partea ministerului Sănătății de secretarul de stat Francisk Iulian Chiriac și a fost publicat în Monitorul Oficial din 3 noiembrie 2015.
Primul transport de produse sangvine din Republica Moldova a fost trimis în România pe 1 noiembrie. Atunci, la îndemnul autorităților din țara vecină, peste 1.700 de donatori au oferit sânge pentru victimele incediului de la Bucureşti. Acţiunea se înscrie într-o campanie a Ministerul Sănătății de comun cu Centrul Național de Transfuzie a Sângelui din Republica Moldova.
După ce a stat patru ore în vamă deoarece nu erau îndeplinite o serie de formalități, transportul a intrat în țară. În cele două ambulanțe se aflau 550 kilograme componente sanguine, adică eritrocitare şi plasmă proaspăt congelată.
Reguli ignorate
Surse medicale au declarat pentru „Cetateanul.net” că în domeniul recoltărilor trebuie respecate o serie de reguli stricte, că există la nivelul Uniunii Europene protocoale clare care stabilesc cu exactitate cum se importă, exportă și transportă sângele. „Nu s-a respectat niciun standard. În primul rând, sângele nu se transportă cu ambulanța. În al doilea rând, în Republica Moldova se folosesc alți reactivi pentru testarea sângelui. Autoritățile ar trebui să explice oamenilor să doneze treptat. Acum există rezerve de sânge, dar peste o lună nu o să mai vină nimeni să mai doneze. În cazul arsurilor tratamentul este de durată și necesită foarte mari cantități de plasmă. Oamenii se înghesuie acum, dar ce vom face peste o lună? Nimeni nu explică aceste aspecte, însă profită de orice ocazie, ies la televizor și debitează numai prostii”, ne-a declarat sursa citată.
Reactivi diferiți
Altfel spus, România lucrează cu o serie de reactivi pentru testarea sângelui care sunt standard la nivelul Uniunii Europene, în timp ce în Republica Moldova se folosesc alți reactivi. Potrivit statisticilor, din o mie de persoane se califică ca și donatori 300. Sângele este testat mai întâi și se se completează mai multe formulare. ”Nu este vorba că nu dorim sângele din țara vecină. Dar este o problemă de responsabilitate. Cine-și asumă răspunderea dacă sângele nu corespunde normelor? Sângele este o materie vie și trebuie tratat cu un anumit respect. Transportul din Republica Moldova trebuie retestat, adică alte cheltuieli care ar fi putut fi evitate”, susține sursa citată.
Cetățeanul TV
