Reabilitarea podurilor de la Feteşti şi Cernavodă a intrat în linie dreaptă. Trenul președinților a adus prohibiţia în birtul gării

Reabilitarea, cu bani europeni, a podurilor de cale ferată de la Feteşti şi Cernavodă a intrat în linie dreaptă. La mijlocul lunii, cu puţin înainte de a se împlini 120 de ani de la construcţia lui, podul construit de Anghel Saligny peste Dunăre, la Cernavodă, a fost redat circulaţiei, astfel încât să se poată lucra la podul cel nou, ridicat în 1987. Aniversarea a 120 de ani de la construcţia podului lui Saligny a adus trenul prezidenţial în gara Cernavodă, unde a fost decretată prohibiţia.

Asocierea Arcada Company SA – Metabet C.F. SA – Compania Construcții Feroviare SA a câștigat licitația pentru reabilitarea podurilor de cale ferată peste Dunăre de la Feteşti şi Cernavodă iar CFR SA a încheiat în această vară contractul de 122,6 milioane de lei, fără TVA, pentru lucrări care au termen de finalizare 23 de luni.

„Pentru repararea celor două poduri, inclusiv viaductele de acces, respectiv pod km 152+149 (Pod Borcea) şi pod 165+817 (Pod Cernavodă), va trebui închisă alternativ circulaţia feroviară pe cele două fire. În această situaţie, pentru a menţine condiţiile normale de desfăşurare a traficului feroviar se pun în funcţiune podurile vechi (Anghel Saligny) pe perioada executării lucrărilor la podurile noi”, preciza la vremea respectivă compania de infrastructură CFR SA.

Podul lui Saligny de la Cernavodă, o minune inginerească

În urmă cu 120 de ani, a fost inaugurat podul peste Dunăre de la Cernavodă, proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, care era, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea pod din lume.

Podul, care inițial s-a numit ”Podul Regele Carol I”, iar în perioada comunistă a devenit ”Podul Anghel Saligny”, a fost proiectat pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța. Lucrările de construcție ale podului au început la 9/21 octombrie 1890 și au durat cinci ani (1890-1895).Ultimul nit, din argint, a fost bătut chiar de Regele Carol I.

Inițial, Guvernul a organizat două concursuri internaționale pentru proiectarea și realizarea a două poduri peste Dunăre și peste brațul Borcea, însă niciunul dintre proiectele prezentate comisiei de examinare nu a fost acceptat.

În decembrie 1887, Guvernul, prin Ministerul Lucrărilor Publice, l-a însărcinat oficial pe inginerul Saligny cu elaborarea proiectului liniei Fetești-Cernavodă. Anghel Saligny și-a format o echipă de ingineri specialiști de la Școala Națională de Poduri și Șosele, în vederea proiectării și executării construcției podului, iar lucrarea a fost gata la termen.

Hibele podurilor din 1987

După ani şi ani, în 1987, s-au inaugurat şi podurile noi de la Feteşti şi Cernavodă, care însă au rezistat mai puţin decât cele construite de Anghe Saligny în 1895, aşa că acum au nevoie de reparaţii.

Numeroasele fisuri apărute în structura lor metalică au condus la situaţia în care trenurile circulă, atât pe podul de la Feteşti cât şi pe cel de la Cernavodă, cu o restricţie de viteză de 30 km/oră. Şi asta în condiţiile în care Magistrala 800 Bucureşti-Constanţa a fost modernizată, astfel încât trenurile să poată circula cu viteze de până la 160 km/oră.

Trebuie însă notat faptul că, din cauza întârzierilor în absorbţia fondurilor europene pre-aderare ISPA, liniile din gara Feteşti nu au mai fost înlocuite cu altele noi. Din acelaşi motiv, şi mai multe peroane din gările de pe traseu (cum ar fi la Ciulniţa) au rămas neterminate.

Fără băuturi alcoolice la birtul din gara Cernavodă. Trece trenul prezidenţial!

Marcarea a 120 de ani de la darea în funcţiune a podului construit de Anghel Saligny la Cernavodă a adus trenul prezidenţial, având la bord numeroase oficialităţi de la Bucureşti, în urbea de la malul Dunării.

Prilej pentru primarul Gheorghe Hânsă de a ţine un discurs sforăitor, din care nu a lipsit sintagma (din vremuri pe care le credeam apuse) „cu dăruire şi abnegaţie”. Însă sosirea trenului prezidenţial la Cernavodă a adus şi neplăceri pentru unii locuitori ai urbei, care voiau să bea „una mică” la birtul din spatele gării.

Surpriză, toată lumea bea apă plată sau Fanta. „Nu servim alcool până când nu pleacă trenul prezidenţial!”, spune categoric vânzătoarea de la bar. E ordin de la domnul poliţist, ne spune ea. În cele din urmă, domnul poliţist se înduplecă că dă liber, dar doar la bere şi numai înăuntru, nu şi pe terasă, ca să fie mai la fereală.

Trenul cu care au mers Ceauşescu, Iliescu şi Băsescu

Şi că tot am pomenit de trenul prezidenţial, să prezint şi câteva date relevante despre el. Trenul este compus din 17 vagoane din care 15 vagoane speciale: două vagoane speciale cu două dormitoare pentru preşedinte, două vagoane cu două dormitoare + sufragerie pentru preşedinte sau alte oficialităţi, un vagon cu trei dormitoare şi două vagoane cu patru dormitoare destinate pentru miniştrilor, un vagon dormitor cu nouă cabine a cate două paturi, un vagon sufragerie, un vagon bucătărie, un vagon restaurant, două vagoane uzină echipate cu două motoare Rolls  Royce pentru alimentarea vagoanelor cu tensiune de 660v, un vagon transport auto cu cap de patru autovehicule, un vagon transmisiuni cu echipamente STS, două vagoane clasa I cu nouă compartimente a câte şase locuri.

Aceste vagoane au fost construite în perioada anilor 1970 până în anul 1984, la Astra Vagoane Arad. Ele au fost proiectate şi construite să suporte o viteză maximă de 200 km\h, în prezent circulând cu viteza maximă de 160 km\h (nici nu avem linii care să suporte viteză mai mare).

Interesant este faptul că ele sunt dotate cu aer condiţionat, deşi au fost construite în perioada comunistă, când muritorii de rând nici nu visau la aşa ceva în trenuri. Trenul prezidenţial a fost folosit, de-a lungul timpului, doar de trei şefi de stat – Nicolae Ceauşescu, Ion Iliescu şi Traian Băsescu.

Se pregăteşte licitaţia pentru linia ferată spre Giurgiu

Ministerul Transporturilor pregăteşte în momentul de faţă lansarea licitaţiei pentru modernizare liniei ferate Bucureşti-Giurgiu.

Pe această linie, prima construită în România, nu se mai circulă de acum zece ani. Inundaţiile din vara anului 2005 au prăbuşit podul peste Argeş de la Grădiştea şi până acum nu s-a făcut nimic pentru construcţia altuia nou. Acum se apelează la bani europeni.

„Anul acesta vom organiza licitaţia pentru studiul de fezabilitate şi sper ca la începutul lui 2016 să avem un câştigător. De atunci, după ce se va încheia cu contestaţiile, vom trece la faza organizării licitaţiei pentru construcţia propriu-zisă”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Maria Magdalena Grigore.

Tot la bani europeni va apela şi societatea CFR Călători pentru achiziţia de automotoare. Societatea are la dispoziţie din fonduri comunitare 270 milioane de euro pentru a cumpăra automotoare, care să înlocuiască trenurile clasice pe rutele de scurt şi mediu parcurs. „Peste trei ani de zile vom avea primele automotoare”, a declarat pentru Europeanul.org directorul general al CFR Călători. Iosif Szentes.