Nu vă speriați, mergeți la Cotroceni, dar la Muzeul Național, nu la președinte! Ansamblul Cotroceni, pe lângă sălașul vremelnicilor președinți ai României, reprezintă și un loc plin de istorie, de cultură și artă!
Acest loc plin de istorie și cultură este de mândrie pentru Centrul Cultural și de Tineret “Ștefan Iordache” al sectorului 5, care vă invită să mergeți în vizită, la Muzeul Național!
De la Șerban Cantacuzino la Regina Maria
Muzeul Cotroceni, înființat în 1991, ocupă aripa istorică a ansamblului arhitectural, fostă reședință domnească și regală. Muzeul s-a înscris ca un reper cultural și turistic important al țării, fiind deopotrivă un muzeu de artă, de istorie și memorial. Deține peste 20.000 de piese din cele mai diverse domenii: artă plastică, artă decorativă, istorie, carte veche și documente, numismatică, arheologie.
Pot fi vizitate cuhnia (bucătăria) fostei Mănăstiri Cotroceni, trapeza (sala de mese), câteva chilii şi două spaţii aparţinând fostului palat domnesc al domnitorului Șerban Cantacuzino, spaţii reprezentative pentru tehnica de construcţie şi pentru arhitectura românească de la sfârşitul secolului al XVII-lea. Circuitul de vizitare oferă o adevărată călătorie în timp prin saloane, dormitoare, sufragerii, bibliotecă și alte încăperi marcate de gustul și creativitatea Reginei Maria. Muzeul organizează expoziții, concerte, conferințe și programe culturale de înaltă calitate și care atrag un public elevat.
Copie a Operei Garnier din Paris
Holul de Onoare, conceput de către arhitectul francez Paul Gottereau (1843-1904), la finele secolului al XIX-lea, inspirat de interiorul Operei Garnier din Paris, cu impozanta scară din marmură Cibolino, cuprinde două niveluri, suplinind astfel prin bogăţia decoraţiei, lipsa unor dimensiuni monumentale. Pilaştrii încadrează arcadele şi susţin friza decorativă, în stucatură parţial aurită, cu şiruri de ove, denticuli, volute şi consolete, frunze de acant şi ştiuleţi de porumb.
Neorenaștere italiană
Salonul de Vânătoare, creaţie în stilul neorenaştere italiană a arhitectului ceh Karel Liman (1855-1929), datează din anii 1925-1926. Plafonul, ancadramentele şi lambriurile, sculptate în lemn de tei, formează un interesant contrast cu pietrăria albă de Rusciuc, material din care au fost realizate pavimentul şi coloanele. Salonul cuprinde panoplii cu arme, trofee şi mobilier specific încadrării stilistice.
Seccesion, 1900
Salonul Florilor sau Salonul de Aur cum era cunoscut în epocă, este un spaţiu amenajat la îndemnul reginei Maria a României, inspirat de stilul Seccesion, 1900. Pereţii împodobiţi cu frumoase ghirlande, adăpostesc piese de artă decorativă specifice stilului Ludovic al XVI-lea, o garnitură de salon, cu scaune, fotolii, canapele şi banchete din lemn sculptat aurit şi tapisate cu mătase naturală, brodate manual şi două comode valoroase prin arta marchetăriei.
Cabinetul regelui Ferdinand
Biblioteca sau Cabinetul de lucru al principelui Ferdi-nand, aparţine stilului francez Henri al II-lea, fiind lucrată în lemn de ulm. În partea superioară se află galeria etajată, a cărei balustradă traforată este susţinută de grupuri de colonete, iar un şemineu deosebit, din marmură Portoro, de culoare verde întregeşte atmosfera de epocă.
Salonul Cerchez
Salonul Alb, cunoscut astăzi ca Salonul Cerchez, purtând numele arhitectului român Grigore Cerchez (1850-1927), care la iniţiativa reginei Maria a României a amenajat acest spaţiu în anii care au urmat Primului Război Mondial, în stilul neoromânesc, este Marele Salon de Recepţie al Palatului Cotroceni. Pentru realizarea acestui salon, au fost dezafectate două alte spaţii şi anume Salonul de Dans şi celebra Sufragerie, aceasta din urmă fiind locul unde s-a semnat în august 1916, intrarea României în Primul Război Mondial. Astăzi spaţiul Salonului Cerchez se învecinează şi se continuă stilistic cu Sufrageria Palatului Cotroceni, edificată înaintea primei conflagraţii mondiale.
“Cuibul” grațios al reginei Maria
Dormitorul reginei Maria, conceput în stilul Tudor, mobilat cu piese care aparţin stilului Art Nouveau, este restaurat conform variantei din anul 1929. O tapiserie din secolul al XVIII-lea se regăseşte deasupra patului, iar uşa deosebită de la intrarea în dormitor este refăcută din lemn de tei traforat ca o dantelă. Două statuete semnate de Miliţa Pătraşcu ne induc graţia atât de obişnuită a reginei Maria.
Cetățeanul TV
