Vama Antrepozite, o „bijuterie industrială” a unor vremuri apuse, oferă un spaţiu unic în peisajul cultural al Capitalei. Clădirea, edificată la sfârșit de secol XIX și-a regăsit strălucirea de altă dată.
O clădire veche, dărăpănată, dar impunătoare prin arhitectura specifică Bucureștiului de altă dată. Așa arată centrul de cultură și de birouri Vama Antrepozite în 2005, înainte de renovare.
CITEȘTE ȘI: Statuia lui Tudor Vladimirescu, reper cultural pentru Capitală
De la ruine, la strălucirea de altădată
Clădirea, cunoscută și sub numele „Bursa Mărfurilor”, reprezentativă pentru istoria capitalei, a fost un pol al noului business din Bucureștiul sfârșitului de secol XIX.
Clădirea a supravieţuit demolărilor masive din anii 1980, care nu au lăsat în picioare decât puține case din cartierul Uranus.
După un incendiu de proporții în 1990, clădirea a rămas în ruină timp de 16 ani, copacii crescând în locul planșeelor clădirii, odată plină de activitate.
Clasată monument istoric și etichetată cu „pericol de prăbușire”, exemplul de arhitectură industrială de odinioară a fost apoi cumpărat de investori privați, care l-au renovat între 2006-2008. Denumirea inițială „Bursa de Mărfuri” se află încă pe frontispiciu.
Noua arhitectură a recuperat elementele vechii clădiri, aducând strălucirea de altădată a Bursei Mărfurilor. După restaurare, clădirea a căpătat numele „The Ark”.
CITEȘTE ȘI: Regina mamă a revenit în mințile și în inimile bucureștenilor
Structura clădirii, proiectată de Anghel Saligny
În epoca domniei lui Carol I, România s-a dezvoltat rapid, pe lângă fabricile existente fiind construite nulte altele noi, de către marii industriași. Așa se face că la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20, și Capitala era în plină expansiune și transformare. Pe lângă edificiile publice remarcabile din centru, s-au pus bazele unor zone industriale de renume la periferia Bucureștilor. O astfel de zonă, rău famată și odinioară și în prezent, era Mahalaua Calicilor (actualul cartier Rahova).
Strada Uranus pornea de la actualul Pod Izvor, traversa Dealul Arsenalului și se oprea în Calea Rahovei. La această intersecție, a fost ridicat, la 1894, ansamblul Vămii București Antrepozite. Proiectul făcea parte din planurile de dezvoltare a orașului inițiate de primarul de atunci, Nicolae Filipescu. Stradă Uranus a fost prelungită special pentru a deservi cum trebuie noua zonă industrială.
Clădirea poartă semnătura arhitectului șef al Bucureștiului de la acea vreme, Giulio Magni, cel care a proiectat și Hala Traian. Magni a devenit ulterior arhitectul șef al Romei. De clădire este legat și numele lui Anghel Saligny, care și-a adus contribuția la partea de structură a clădirii.
Deschiderea oficială a avut loc în vara anului 1899, dar munca la complex a continuat, mereu mai adăugându-se câte ceva, astfel încât la o formă finală s-a ajuns abia în jurul anului 1945.
În perioada interbelică, Vama Antrepozite s-a învecinat cu prospera fabrică de bere și conserve a industriașului Dumitru Bragadiru.
Comuniștii au lăsat clădirea în paragină
Vama Antrepozite a fost adusă în stare de ruină
Vremurile bune au apus după al Doilea Război Mondial. Fabrică Bragadiru a devenit Fabrica de Bere Rahova, iar Bursa de Mărfuri și clădirile adiacente și-au pierdut importanța într-o economie socialistă centralizată, transformându-se în hale „obișnuite”.
Totuși, titulatura clădirii s-a menținut și în perioada comunistă – Vama București Intreposite.
Odată cu construcția Casei Poporului, Vama Antrepozite a cunoscut zile și mai grele. În spatele clădirii se făcea oganizarea de șantier pentru Casa Poporului și imobilul urma chiar să fie demolat. Până în 1990 în clădire a fost Vama Poștei, iar după incendiul din 1990 în care au ars integral acoperișul și etajul 1, imobilul a fost abandonat. Clădirea a trecut apoi prin mai multe mâini, până când în 2006 a fost cumpărată pentru 500.000 euro de actualii proprietari. Avizarea proiectului a durat circa 8 luni, iar construcția s-a întins pe 2 ani. Construcția a fost finalizată în 2008, chiar la începutul crizei.
Vama Antrepozite, centru de cultură al Sectorului 5
A fost nevoie de lucrări atât în interior cât și la exteriorul clădirii. Lucrările au început cu dublarea grinzilor de fundație și consolidarea structurii de beton. În interiorul clădirii s-au construit platforme, pereți despărțitori noi și coloane interioare suplimentare.
Fațada din cărămidă a fost păstrată, acoperișul din lemn înlocuit, iar spatele clădirii completat în stil modern.
În prezent, fosta Vamă Antrepozite a fost convertită într-un spațiu dedicat proiectelor culturale. Imobilul are o suprafață de 2.500 mp, din care 1.800 mp sunt birouri, iar restul spațiului, de la parter și subsol are funcțiuni publice.
Însumează spaţii pentru birouri, dar şi pentru organizarea diferitelor tipuri de evenimente, cum ar fi concerte, expoziții sau conferințe.
Etajele de jos și terasa găzduiesc diverse evenimente la intersecția între cultură și business, cele de sus fiind rezervate birourilor. Parterul și subsolul insumeaza o suprafață generoasă de aproximativ 1000 mp, perfect adaptabilă pentru organizarea diferitelor tipuri de evenimente precum: expoziții, concerte, conferințe de presă, lansări de produse, cocktailuri și petreceri pentru companii, etc.
„The Ark” a devenit astfel un punct important pe agenda culturală a Sectorului 5.
Cetățeanul TV
