În sectorul 5 al Capitalei există multe obiective de mare interes istoric și cultural, cu valoare de patrimoniu.
În “portofoliul” Centrului Cultural și de Tineret “Ștefan Iordache” al sectorului 5 se află case memoriale ale unor mari artiști, cărturari, oameni politici, edificii de mare valoare arhitectonică precum și siteuri care sunt sau care cuprind cultură și istorie, la un loc. Un astfel de loc este Muzeul Sfântului Antim Ivireanul, existent în spațiul binecuvântat al ctitoriei sale – Mănăstirea Sfântul Antim Ivireanul.
Mitropolitul Antim a fost unul dintre marii luminători ai românilor, prin alfabetizare, învățământ, cultură și arte.
În spațiul sacru al mănăstirii se păstrează cu sfinţenie parte din truda Sfântului Antim, mănăstirea fiind un lăcaş ”întru slava şi mulţumită însuşi celui întru troiţă Dumnezeu şi întru cinstea şi lauda tuturor sfinţilor dimpreună, încât să fie şi să se numească mănăstire a Tuturor Sfinţilor, cărora am şi închinat-o şi pe numele lor am zidit-o, ca să se prăznuiască întru ea cu mărire şi să se cinstească necontenit cu laude şi cu cântări, ca nişte prieteni ai lui Dumnezeu şi ajutători şi sprijinitori tuturor pravoslavnicilor creştini”.
Patrimoniul inestimabil al Mitropolitului-învățat
În incinta ansamblului mănăstiresc a fost organizat un muzeu dedicat artei vechi româneşti. Dar pentru a avea o imagine completă vizitaţi biserica mare! Aici se deslușește marea personalitate a Sfântului Antim, rolul său istoric în societatea românească, și se vede, în primul rând, latura artistică hărăzită de Dumnezeu, minunat evidenţiată în câteva icoane şi sculpturi. Apoi, undeva în spatele bisericii mari o să puteţi admira colecţia de artă a Muzeului Antim, cunoscută şi “Colecţia de Artă a Patriarhiei Române”. În cadrul colecţiei sunt expuse tipărituri, manuscrise, fotografii vechi cu ansamblul mănăstiresc, obiecte liturgice, argintărie bisericească, broderie, cărţi tipărite de ierarhul Antim Ivireanu în greacă, română şi arabă (Liturghierul greco-arab, din 1701, dăruit creştinilor din Siria, este de o valoare inestimabilă fiind prima carte tipărită în lume având caractere arabe). De asemenea, pot fi admirate şi icoane de tradiţie bizantină din perioada brâncovenească şi post-brâncovenească, dar şi două dintre planurile de execuţie ale mănăstirii, întocmite chiar de către Mitropolitul Antim. De altfel, vizitând tot ansamblul mănăstiresc Antim, compus în prezent din biserica mare, Biblioteca Sfântului Sinod, o parte a administraţiei patriarhale şi Muzeul de Artă Veche Românească, înțelegem că Mitropolitul Antim Ivireanul a fost şi este pentru noi toţi o pildă călăuzitoare atât în plan spiritual, cât şi din punct de vedere cultural.
Învățat, dascăl și tipograf
Mitropolitul Antim Ivireanul, cum spuneam, a desfășurat o bogată activitate pastorală și tipografică. În total, Sfântul Antim a tipărit 63 de cărți liturgice și de folos duhovnicesc, 39 cu mânasa , 21 în limba română, iar 4 fiind scrise de el însuși. Multe cărți sunt ilustrate cu miniaturi gravate chiar de el, de o măiestrie și frumusețe deosebite. Între cărțile și tipărite de el și puse la îndemâna credincioșilor, amintim câteva: Antologhionul (1697), Mărturisirea ortodoxă (1699) Carte sau Lumină (1699), Învățăturile creștinești (1700), Ceaslovul (1715) etc.
După martiriul Sfinților Brâncoveni, și Mitropolitul Antim a fost întemnițat și, în cele din urmă, martirizat de către turci.
De-a lungul vieţii sale dedicate în totalitate oamenilor şi Bisericii, Antim Ivireanul a contribuit din plin, în special, la tezaurul românesc de carte veche (tot el a înfiinţat, în secolul al XVIII-lea, prima bibliotecă publică în Bucureşti), tipărind, cu pasiune şi pricepere, 63 de cărţi, dintre care 38 lucrate de el însuşi.
Cum spuneam, mitropolitul este ctitorul mănăstirii cu hramul al “Tuturor Sfinţilor”, un ansamblu arhitectonic de mare valoare şi un reper inestimabil de cultură şi civilizaţie. Construită între anii 1713-1715, nu departe de Dealul Mitropoliei, Mănăstirea Sfântului Antim stă ascunsă în spatele blocurilor de pe Bulevardul Unirii, parcă să întărească, în tăcere, specificul duhovnicesc al zonei dat de multitudinea de biserici monumente istorice (Biserica Domniţa Bălaşa, Biserica Mihai Vodă, Mănăstirea Radu Vodă şi Catedrala Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena).
“Dascăl înțelept al pocăinței, profund rugător și cugetător, erudit interpret al Sfintei Scripturi, și al dogmelor creștine, pictor și tipograf Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul se dovedește a fi și un bun chivernisitor al averilor și al lucrărilor bisericești.” – Daniel – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Cetățeanul TV
