Obiceiuri și tradiții de Joia Mare

În Joia Mare se comemorează spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda.

În biserică, în această zi se citesc cele 12 evanghelii. Se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii.

Obiceiuri și tradiții

Această zi are mai multe tradiții și obiceiuri pe care străbunii le urmau cu sfințenie. În prezent, acestea mai sunt urmate de unii credincioși.

 Tot în această zonă a țării se păstrează obiceiul de a se spală picioarele copiilor din casă  de către femeile mai în vârstă.

Pe de altă parte, în vestul țării, o familie care prepară pâinea pentru Paște, pentru biserica, o aduce în Joia Mare cu vase noi, cu lumânări și vin, pentru a rămâne până la Paști.

Din Joia Mare până în ziua de Paște nu se mai trag clopotele bisericilor. Ci doar se bate toaca.

 Joia Mare se mai numește și Joi Mari, Joia Patimilor,

În tradițiile românilor, Joia Mare  se mai numește și Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimăriță.

Acesta este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepa. În caz contrar, la cele leneșe se spunea că vine Joimăriță să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le găsește dormind, le va face neputincioase de a lucra tot anul. În unele zone, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fete mari și dădea foc cânepii netoarse.

O altă formă de manifestare a Joimariței o reprezintă strigăturile peste sat. Originar din zona Ardealului, acest obicei era, de fapt, o denunțare satirică a abaterilor din anul anterior. Care avea un important rol moralizator.

O altă tradiție este că cei mici, unși pe față cu negreală, mergeau să le îndemne la lucru pe fetele de măritat și să primească ouă pentru încondeiat de Paște,.

Această zi este considerată binefăcătoare pentru morți

Această zi este considerată binefăcătoare pentru morți. În Joia Mare se face ultima pomenire a morților din Postul Mare.

Cum se înroșesc ouăle

În această zi se înroșesc ouăle. Se spune că ouăle înroșite în Joia Mare nu se strică tot anul. Mai mult, oamenii cred că aceste ouă sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră.

Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. În trecut, acestea se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare, cu flori de tei, iar luciul li se dădea ştergându-le, după ce au fiert, cu slănină sau cu untură.

Legenda înroșirii ouălor

În România sunt câteva legende referitoare la înroşirea ouălor. Dintre cele mai cunoscute sunt două ale Mariei Magdalena.

Se spune că, întâlnindu-se cu fariseii, Maria Magdalena le-a spus că Hristos a înviat. Iar ei au răspuns că Hristos va învia atunci când se vor înrosi ouăle din coşul ei, iar ouăle s-au făcut roşii.

O altă legendă mai spune că, după Înviere, fariseii au aruncat cu pietre în Maria Magdalena, iar pietrele s-au transformat în ouă roşii.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here