Curtea de Apel Suceava: Punerea la dispoziţie a suportului tehnic de către SRI nu înseamnă urmărire penală

Punerea la dispoziţie a suportului tehnic de către SRI nu înseamnă urmărire penală

Curtea de Apel Suceava a decis, într-o încheiere de cameră preliminară în cadrul unui dosar penal că punerea la dispoziţie a suportului tehnic de către SRI nu este echivalentul efectuării unor acte de urmărire penală.

Judecătorii au stabilit acest lucru după ce au cerut, printr-o adresă, de la DIICOT Botoşani, relaţii despre cine a efectuat înregistrările în dosar. În urma răspunsului, magistraţii au ajuns la concluzia că “la punerea în executare a mandatelor de interceptare emise în prezenta cauză SRI a pus la dispoziţie doar suportul tehnic (echipamentul) pentru punerea în executare a mandatelor de interceptare, lucrătorii SRI neintervenind în niciun fel în activitatea de înregistrare şi redare a conversațiilor interceptate”, se mai arată în motivare.

Judecătorii au mai stabilit că, “raportat la cele menţionate anterior nu se poate reţine că în cauză au fost constituite echipe operative mixte din care să facă parte şi lucrători SRI şi că s-au efectuat acte de urmărire penală de către alte organele ale statului care nu au statutul de organe de urmărire penală”.

Probe strânse legal

Instanţa conchide, arătând că nu exclude probele obţinute cu ajutorul SRI.”Simpla menţionare în cuprinsul mandatelor de interceptare şi a încheierilor de încuviinţare a interceptărilor emise în cauză a faptului că mandatele vor fi puse în executare de SRI, menţiune care, de altfel, nu era obligatorie, nu are semnificaţia că aceste acte sunt lovite de nulitate în condiţiile în care SRI nu a pus în executare aceste mandate, ci doar a pus la dispoziţie suportul tehnic”.

Hotărârea a fost dată pe 19 martie, de Curtea de Apel Suceava, într-un proces judecat în Cameră preliminară.
Discuţia faţă de acest subiect vine în contextul în care avocaţii inculpaţilor cer excluderea probelor din dosar obţinute cu aparatura Serviciului Român de Informaţii. Cererea lor se bazează pe o decizie a Curţii Constituţionale care a stabilit pe 16 ianuarie 2019 existenţa unui conflict de natură constituţională între Ministerul Public și Parlamentul României, generat de încheierea între Ministerul Public și Serviciul Român de Informații a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009.

LĂSAȚI UN MESAJ

*