Tinerii din România sunt și needucați și someri, după cum arată cifrele Eurostat cu privire la statistica proporţia persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 de ani şi şi 34 de ani care nu erau nici angajate şi nici în formare profesională.
Iar acest lucru plasează România pe locul 4 în ierarhia statelor UE pe 2018.
„Indicatorul nu este nicidecum unul favorabil, căci este vorba de un grup al tinerilor potenţiali activi, cu vârstele tinere 20-34 de ani, care nu lucrează şi nu se află în niciun ciclu de educaţie sau training, un indicator grav al incapacităţii unei societăţi de a-şi integra tinerele resurse umane, cele care reprezintă cel mai important potenţial pe care îl deţine o ţară”, constată deputatul liberal Marilen Pirtea.
România se încadrează, din acest punct de vedere, în culoarul sudic al ţărilor UE. Valori mai mari, la acest indicator, au înregistrat doar Italia (28,9%), Grecia (26,8%) şi Bulgaria (20,9%), iar imediat după România, în ierarhie apar Slovacia (20%) şi Spania (19,6%).
Distribuţia pe genuri a acestui segment de resurse tinere arată faptul că în cazul bărbaţilor 20-34 NEET suntem foarte aproape de media europeană (doar +0,6 puncte procentuale faţă de medie, care este situată la 12,2%), cu o diferenţă mare în cazul femeilor 20-34 NEET (o medie cu +8 puncte procentuale mai mare în România faţă de media media UE, care este situate la 20,9%).
„Datele arată o tendinţă evidentă de dezavantajare a tinerelor 20-34 de ani, în subsidiar se pot găsi chiar şi tendinţe de discriminare a acestora, în prima etapă a parcursului lor educaţional şi profesional, un semnal deosebit de îngrijorător, care influenţează direct şi tendinţa demografică negativă din România – declinul demografic fiind legat şi de autopercepţia viitoarelor mame faţă de evoluţia lor educaţională şi profesională”, subliniază liberalul Marilen Pirtea.
Nu prea putem ieși de pe culoarul de needucați și someri
Ieşirea din acest culoar al eşecului integrativ al tinerilor 20-35, manifestat în rândul ţărilor Estului şi Sudului Europei, nu se va realiza în România pe calea evoluţiei naturale.
„Dimpotrivă, dacă politicile publice ale instituţiilor noastre cu responsabilităţi în educaţie şi muncă nu vor propune activarea mai multor proiecte şi măsuri de integrare, este previzibilă o creştere a ponderii tinerilor 20-34 care nu lucrează şi nu se află în niciun ciclu de educaţie sau training”, mai spue liberalul.
Este adevărat, companiile private, mai ales companiile internaţionale care au deschis în România capacităţi mari de producţie, au avansat câteva exemple de bună practică pentru mobilizarea prin centre pilot de reorientare şi integrare profesională chiar tinerii aparţinând categoriei 20-34 de ani NEET, în care au focalizat chiar oportunitatea de a-i readuce spre învăţare şi mai apoi spre un loc de muncă pe cei interesaţi.
„Dar nu se poate atenua prin iniţiativele private întreaga amplitudine a acestui fenomen negative de absenteism al tinerilor în faţa vieţii profesionale. Aici este cu adevărat deficitară guvernarea PSD-ALDE, care, în loc să propună soluţii specifice la probleme reale, aşa cum este integrarea deficitară a tinerilor 20-34 NEET, lansează măsuri populiste şi împovărătoare pentru bugetul public al anilor viitori. Solicităm Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale să propună un set de măsuri concrete, pe termen mediu şi lung, prin care să prevadă crearea de pârghii de reinserţie socială şi profesională a tinerilor 20-34 NEET, să prezinte public aceste măsuri, să le propună forumurilor de dezbateri educaţionale şi profesionale şi să-şi asume termene pentru implementarea lor”, conchide liberalul Marilen Pirtea.
Conform datelor INS, în trimestrul I 2019, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 69,2%, la o distanţă de 0,8 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.
În schimb, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul I al anului 2019 de 64,2%, în scădere faţă de trimestrul anterior cu 0,3 puncte procentuale. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (72,4% faţă de 55,7% la femei) şi la persoanele din mediul urban (65,8% faţă de 62,1% în mediul rural).
Cetățeanul TV
