Europa oprește planul de a renunța treptat la cărbune în favoarea energiei sustenabile din cauza crizei energiei provocate în urma invadării Ucrainei. Pentru a sancționa Moscova, țările europene s-au angajat să renunțe treptat la gazul și petrolul rusesc, cea mai mare sursă de finanțare a Rusiei. Dar cu depozitele de gaze departe de a fi pline, cu infrastructura de gaz natural lichefiat încă incipientă și energie regenerabilă încă insuficientă pentru nevoile sale, Europa se confruntă cu perspectiva unei ierni dificile.
După ce țările europene au stabilit sancțiuni împotriva Moscovei, drept răspuns la invazia Ucrainei în februarie, Rusia a reacționat, oprind aprovizionarea cu gaze către mai multe țări europene.
Gigantul energetic rus Gazprom a redus săptămâna trecută fluxurile prin conducta Nord Stream, care este o legătură submarină importantă care transportă gaze direct în Germania. Gazprom a spus că există probleme de întreținere, dar liderii europeni au numit mișcarea drept o tactică politică a președintelui Vladimir Putin, deoarece Gazprom nu a folosit rute alternative pentru a compensa deficitul de aprovizionare prin gazoductul Nord Stream.
Prețurile gazelor europene au explodat săptămâna trecută, în urma deciziei Rusiei, și se apropie deja de niveluri record.
Creșterea prețurilor la energie conduc la o criză a costului vieții în toată Europa, băncile centrale încercând să găsească soluții fără să conducă economia UE în recesiune. Electricitatea generată de cărbune în Uniunea Europeană a crescut cu 19% în al patrulea trimestru al anului 2021 comparativ cu anul trecut, mai rapid decât orice altă sursă de energie, în timp ce tensiunea a crescut între Rusia și Ucraina, potrivit economedia.ro. Centralele din Europa au ars cu 51% mai mult cărbune pentru energie electrică în prima săptămână a lunii martie, comparativ cu un an mai devreme, cauzele fiind prețul ridicat al gazelor naturale și dependența de gazul natural rusesc, scria Bloomberg.
Germania va reporni centralele pe cărbune pentru a conserva gazul natural, a anunțat duminică ministrul economiei al țării, pe fondul îngrijorărilor legate de o penurie de aprovizionare.
Decizia face parte dintr-o serie de măsuri anunțate de Germania, inclusiv noi stimulente pentru companii pentru a arde mai puține gaze naturale.
„Situația este gravă”, a declarat duminică Robert Habeck, ministrul economiei din Germania, care a prezentat pașii care urmează să fie luați pentru ca Germania să se asigure că mai mult gaz este disponibil pentru a fi redirecționat în depozite, astfel încât țara să aibă suficient pentru a trece peste iarnă. Este vorba despre readucerea la viață a centralelor electrice pe cărbune, anterior oprite pentru a reduce emisiile de carbon. Habeck a spus că Berlinul lucrează la o nouă lege care va permite repornirea temporara până la 10 gigawați de centrale electrice pe cărbune timp de până la doi ani. Acest lucru ar crește dependența Germaniei de cărbune pentru generarea de electricitate cu până la o treime. Capacitatea de 10 Gw de cărbune care va fi repusă în rețea reprezintă însă puțin sub 5% din capacitatea totală de producție a Germaniei.
„Este de înțeles să încerci să te simți în siguranță, în ceea ce privește iarna viitoare, este de înțeles, dar acesta este un aranjament pe termen foarte scurt”, a declarat Elif Gunduzyeli, coordonator senior în domeniul politicii energetice la Climate Action Network Europe.
Orientarea spre cărbune e ste cea mai vizibilă în Polonia, unde 70% din electricitate este produsa pe baza de cărbune.
Planul oficial este de a pune capăt utilizării cărbunelui până în 2049, cu doar un an înainte ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic.
„Vrem ca energia din cărbune să funcționeze în Polonia într-o perspectivă mult mai lungă decât până în 2049”, a declarat în aprilie viceprim-ministrul Jacek Sasin.
Guvernul revizuiește strategia energetică a țării, care urmărește stimularea energiei regenerabile, dar include și avertismentul: „Utilizarea zăcămintelor interne de cărbune poate fi crescută periodic în cazul unei amenințări la adresa securității energetice a statului”.
Cehia vrea să opreasca exploatarea cărbunelui până în 2033.
Guvernul spune că, având în vedere situația, trebuie „să țină cont de toate avantajele și dezavantajele” în acest sens.
Două dintre centralele pe cărbune ale țării ar fi trebuit să treacă la gaz anul viitor, calendarul fiind acum în discuție, a declarat Martin Hájek, directorul Asociației Cehe pentru Termoficare. Cărbunele generează 46% din puterea țării. Praga a decis să amâne cu doi ani interzicerea centralelor vechi pe cărbune.
România va trebui să repornească, în regim de forţă majoră şi cu caracter temporar, şi centralele termice pe bază de cărbune
Este o soluție pentru dobândirea independenţei energetic într-un termen cât mai scurt, spunea, în aprilie, ministrul Mediului, Tanczos Barna.
„Dincolo de distrugerile provocate de război, Europa se află şi într-o criză energetică. Toate statele europene caută soluţii pentru reducerea dependenţei la importurile de gaze şi ţiţei din Rusia. În acest context Romania va trebui să facă paşi concreţi, raţionali în direcţia asigurării independenţei energetice. Identificăm soluţii ca toate capacităţile de producţie să fie finalizate în regim de urgenţă. Anul acesta trebuie puse în funcţiune toate instalaţiile care sunt aproape de finalizare. Majoritatea acestora sunt soluţii bazate pe surse de energie regenerabilă”, a scris ministrul, pe Facebook, la doar câteva zile de la invazia Rusiei în Ucraina.
„Totuşi, în regim de forţă majoră şi cu caracter temporar, va trebui să repornim şi centralele termice pe bază de cărbune. Această soluţie ţinteşte dobândirea independenţei într-un termen cât mai scurt, doar până când se vor pune în funcţiune şi îşi vor dovedi sustenabilitatea sistemele din surse regenerabile”, a spus el.
Cetățeanul TV
