Curtea de Conturi: România nu are nici măcar strategii naționale în domeniul siguranței alimentare

Curtea de Conturi semnalează lipsa strategiilor naţionale în domeniul siguranţei alimentare, al calităţii alimentelor şi în cel fitosanitar. Absenţa acestor strategii afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu, obiectivele naţionale pe termen mediu şi lung fiind inexistente.

Curtea de Conturi a României a finalizat o misiune de audit privind performanţa activităţilor din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, hranei pentru animale, al siguranţei alimentelor precum şi al activităţilor de control oficial, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Acţiunea a vizat perioada 2015-2020 şi s-a desfăşurat în intervalul 21 mai 2020 – 12 noiembrie 2021 la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi la Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF).

ANSVSA şi ANF, ineficiente

Potrivit comunicatului, schimbările frecvente ale managementului superior al ANSVSA – niciun mandat al preşedintelui nu a fost exercitat integral – şi succesiunea de acte normative prin care s-a modificat structura organizatorică a Autorităţii şi a structurilor teritoriale au creat vulnerabilităţi în continuitatea şi coerenţa decizională.

Totodată, este probabil ca sancţiunile aplicate de ANSVSA şi de ANF să nu descurajeze încălcarea legii sau să nu fie proporţionale cu gravitatea faptei, fiindcă nivelul amenzilor contravenţionale nu a fost actualizat şi nici armonizat cu regulamentele europene.

Depreciate tehnic şi moral

Curtea de Conturi menţionează că resursele şi echipamentele tehnice ale Direcţiilor Sanitare-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor auditate, ale Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, ale Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară şi ale ANF sunt în mare parte depreciate tehnic şi moral, având un grad de uzură între 69% – 100%.

Acest lucru generează costuri mari de întreţinere şi riscuri majore de neîndeplinire a obiectivelor specifice.

Pesta porcină

În ceea ce priveşte pesta porcină africană (PPA), în comunicat se spune că acţiunile de prevenţie realizate de entităţile publice desemnate şi de fondurile private de vânătoare au fost, în unele cazuri, insuficient de bine organizate şi coordonate.

Astfel, în perioada iunie 2018 – decembrie 2020, s-a achitat în acest scop suma totală de 589 de milioane de lei, reprezentând echivalentul a 122 de milioane de euro.

Prăpăd cu produsele tradiționale

O altă constatare a auditorilor se referă la schemele naţionale de calitate privind reţeta consacrată şi produsul tradiţional. Acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora.

Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare româneşti.

Produsele Bio neverificate

În ceea ce priveşte sistemul de control din domeniul fitosanitar, auditorii au constatat că, în toată perioada auditată, ANF nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide.

Produsele Bio nu au fost verificate pentru a determina prezenţa sau absenţa reziduurilor de pesticide, deşi au fost planificate acţiuni în acest sens.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here