CCR susține că rapoartele MCV și recomandările Comisiei Europene nu sunt obligatorii pentru statul român, decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 prin care a fost instituit Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV), chiar daca este obligatorie pentru statul căruia i se adresează, nu poate avea relevanță constituțională, susține Curtea Constituțională a României într-o motivare.
Potrivit ziare.com, motivarea apare în decizia CCR din 18 martie 2019, cand Curtea a hotărât cu majoritate de voturi că ordonanța de urgență privind operaționalizarea Secției de investigare a infractiunilor din Justitie (SIIJ) nu încalcă legea fundamentală, respingând astfel criticile PNL și USR față de acest act normativ.
Judecatorii Livia Stanciu, Daniel Morar si Mircea Stefan Minea au facut opinie separata la aceasta decizie si au sustinut ca mai multe prevederi din OUG sunt neconstitutionale.
Rapoartele MCV sugereaza direcții de acțiune, nu sunt obligatorii
CCR arata că, având în vedere lipsa de relevanta constitutionala a Deciziei 2006/928/CE, act european cu caracter obligatoriu pentru statul roman, cu atat mai putin poate fi retinuta relevanta constitutionala a rapoartelor emise in cadrul MCV.
Judecatorii fac trimitere la un articol din Constitutie – 148 alin. (2), potrivit caruia doar „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Astfel, mai arata CCR, desi sunt acte adoptate in temeiul unei decizii, rapoartele Comisiei fiind dispoziții cu caracter de recomandare, în urma evaluarii realizate, dupa prezentarea concluziilor. „În concluzie, chiar daca aceste acte (Decizia 2006/928/CE si rapoartele MCV) ar respecta conditiile de claritate, precizie si neechivoc, intelesul acestora fiind stabilit de CJUE, respectivele acte nu constituie norme care se circumscriu nivelului de relevanta constitutionala necesar efectuarii controlului de constitutionalitate prin raportare la ele.
Nefiind întrunită condiționalitatea cumulativă stabilită în jurisprudenta constanta a instantei constitutionale, Curtea retine ca acestea nu pot fundamenta o posibila incalcare de catre legea nationala a Constitutiei, ca unica norma directa de referinta in cadrul controlului de constitutionalitate”, explica CCR.
Solicitarea de sesizare a CJUE, respinsă
Discutiile despre Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene si recomandarile MCV au venit dupa ce parlamentarii PNL su USR au facut o cerere de inaintare a unor intrebari preliminare catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), precum si o cerere de suspendare a solutionarii cauzei care face obiectul controlului de constitutionalitate.
„Curtea nu poate trece cu vederea ca majoritatea aspectelor pe care se intemeiaza criticile autorilor cererii de inaintare a intrebarilor preliminare catre CJUE privesc oportunitatea legiferarii. Or, astfel de aspecte nu pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate efectuat de Curte”, explica CCR, citat de ziare.com.
Curtea a respins cererea de inaintare a unor intrebari preliminare catre CJUE, ca inadmisibila, si, implicit, cererea de suspendare a solutionarii cauzei care face obiectul controlului de constitutionalitate.
Cetățeanul TV
