Averea netă a populaţiei din România a depăşit anul trecut 2.000 de miliarde de lei, aproape de cât aveam în 2008, înainte de a începe criza economică mondială.
„Averea netă a populaţiei s-a majorat în anul 2018, apropiindu-se de valoarea maximă înregistrată în anul 2008, după o creştere de 9,7% în ultimul trimestru al anului 2018 raportat la aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia a fost determinată într-o proporţie ridicată de creşterea activelor imobiliare coroborată, într-o măsură mai redusă, cu cea a activelor financiare”, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare publicat de Banca Naţională a României.
Ne place banul numerar
Potrivit băncii centrale, se remarcă în continuare preferinţa populaţiei pentru investiţiile sigure în depozite şi numerar, circa 40% din total activ în decembrie 2018.
„O serie de inegalităţi persistă şi la nivelul economisirii bancare: aproximativ 78% din deponenţi deţin depozite până în 5.000 lei, în timp ce 71% din valoarea depozitelor e deţinută de doar circa 5% din deponenţi. În ceea ce priveşte investiţiile populaţiei în titluri de stat, acestea s-au majorat semnificativ la finalul anului 2018, cu aproximativ 45 la sută, comparativ cu luna decembrie 2017, pe fondul iniţierii programului Tezaur de către Ministerul Finanţelor Publice ce permite populaţiei subscrierea directă pentru titluri de stat cu scadenţe între unu şi cinci ani. Acestea reprezintă însă o proporţie scăzută în total activ, doar 1,4%, în decembrie 2018, arată raportul BNR.
Activele imobiliare ale românilor sunt în jur de 1.600 de miliarde de lei, în timp ce activele financiare nete depăşesc uşor 400 de miliarde de lei.
„Cu toate că România înregistrează cea mai ridicată rată a deţinerii de imobile din Uniunea Europeană, persistă un grad crescut al inegalităţii de avuţie, cele mai bogate 10% din gospodării deţinând aproximativ 60% din avuţie. Astfel, există posibilitatea ca nivelul inegalităţii să se majoreze, în condiţiile în care de creşterea valorii activelor nefinanciare va beneficia doar o parte restrânsă a populaţiei”, se mai arată în raport.
Sectorul populaţiei şi-a consolidat poziţia de creditor net faţă de sectorul bancar în primul trimestru al anului 2019. Pe fondul unui ritm de creştere mai accelerat al împrumuturilor faţă de cel al depozitelor, poziţia de creditor net în moneda naţională a scăzut în primele luni ale anului 2019. În contrast, poziţia netă în valută a continuat să se îmbunătăţească, fiind de circa 1,7 ori mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului 2018.
Ne-au crescut și datoriile
Datoriile românilor au avansat cu 6,6% în primul trimestru din acest an, până la 151,7 miliarde de lei, faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent, creditul ipotecar fiind responsabil de creşterea îndatorării populaţiei.
„Îndatorarea sectorului populaţiei a continuat să avanseze în primul trimestru al anului 2019, atingând valoarea de 151,7 miliarde lei, cu 6,6% mai mare comparativ cu nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşterea creditului ipotecar factorul principal ce a susţinut creşterea îndatorării, fiind susţinut într-o măsură mai mică de creditul de consum”, se arată în raport.
Oficialii Băncii Naționale mai precizează că, ponderea datoriei totale în PIB s-a redus marginal, în contextul unui ritm de creştere mai accentuat al economiei relativ la avansul creditării. Decalajul de intermediere financiară rămâne semnificativ faţă de zona euro, România înregistrând în continuare cel mai scăzut nivel al indicatorului din Uniunea Europeană.
„Raportul dintre datorii şi venitul disponibil brut a continuat să se îmbunătăţească pe fondul dinamicilor salariale pozitive. Cu toate acestea, persistă discrepanţe semnificative, persoanele cu venituri reduse înregistrând grad de îndatorare semnificativ mai ridicat faţă de cei cu venituri peste salariul mediu, în special pentru creditele ipotecare. Gradul de intermediere financiară trebuie să crească într-o manieră sustenabilă, prin îmbunătăţirea accesului la servicii bancare a populaţiei rurale şi prin creşterea educaţiei financiare a populaţiei”, se mai arată în raport.
Deși cifrele arată că românii sunt mai bigați, acest lucru este valabil numai dacă se face un total sau o media, pentru că, de fapt, în ultimii 10 ani s-a păstrat regula: bogații au devenit mai bogați, săracii, și mai săraci.
Cetățeanul TV
