Când Ghiță e fugit din țară, sunt anchetați și reținuți membrii familiei și prietenii săi. Nou dosar penal

Sebastian Ghiță
Sebastian Ghiță

Procurorii DNA Ploieşti vor propune Tribunalului Prahova emiterea unui nou mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, dispărut din decembrie şi dat în urmărire, într-un alt dosar de corupție. Printre denunțători se află Tiberiu Urdăreanu, patronul UTI, și Cristian Ghinea, fostul ministru de la Fondurile Europene.

Deși este fugit din țară des aproape două luni, Sebastian Ghiță s-a ales cu un nou dosar penal de spălarea banilor, constituire grup irganizat și trafic de influență, iar apropiații săi – rude și prieteni – au fost și ei puși sub acuzare.Ghiţă este acuzat că a cerut bani unor firme IT pentru contracte ale căror beneficiari sunt Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Transelectrica, CNAS, Agenţia Naţională de Cadastru, Consiliile Judeţene Tulcea şi Braşov, dar şi Spitalul Judeţean Ploieşti.

În acest dosar, procurorii DNA Ploieşti vor sesiza Tribunalul Prahova cu propunere de luare a măsurii arestării preventive în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, informează DNA într-un comunicat dat publicităţii luni seară.

Apropiați săi au fost luați în vizor

Alături de Sebastian Ghiţă sunt inculpaţi în aceaşi cauză directorul general al SC Teamnet International SA, Bogdan Padiu, şi administratorul Asesoft International, Cristian Anastasescu, care este şi cumnatul lui Sebastian Ghiţă. Padiu este unul dintre cei mai buni prieteni ai fostului deputat PSD.

bogdan_padiu
Bogdan Padiu

Cei doi, care sunt acuzaţi de infracţiuni de complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat, au fost reţinuţi, luni seară, de către procurorii DNA, urmând a fi prezentaţi, marţi, instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Circuitul mitei

În al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă procurorii suspectează că fostul deputat, care până în anul 2012, când a fost ales în Parlament, a fost reprezentant al S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. a pretins şi primit sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor instituţii şi autorităţi publice să le atribuie contracte de prestare de servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de către Ghiţă.

”Pentru crearea unei aparenţe de legalitate în ceea ce priveşte acordarea acestor sume de bani pretinse, Ghiţă Sebastian Aurelian a indicat ca modalitate de transfer al sumelor de bani de care era interesat simularea unor operaţiuni comerciale prin încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăţi în calitate de beneficiar, cu societăţi comerciale controlate de el, aparţinând grupului Asesoft / Teamnet, în calitate de furnizor. Obiectul contractelor consta în prestarea de servicii IT fictive. Lucrările inserate în facturile emise de societăţile comerciale din grupul Asesoft / Teamnet au fost executate în realitate cu propriile resurse materiale şi umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative ataşate acestora au atestat operaţiuni care nu s-au derulat în realitate”, se arată în comunicatul dat publicităţii de DNA.

Procurorii susţin că, în baza circuitului comercial nereal astfel creat, respectivele societăţi comerciale au virat către societăţile comerciale din grupul Asesoft / Teamnet contravaloarea aşa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal – economic.

”Aceşti bani reprezintă contravaloarea influenţei promise şi exercitate de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituţiile subordonate. În această modalitate, Ghiţă Sebastian Aurelian a primit, în perioada 2007 – 2014, pentru contractele atribuite societăţilor comerciale respective, sume de bani cuprinse între 3 milioane euro şi 10 milioane euro”, menţionează DNA.

Faptele de corupție din noul dosar, mită de 46 milioane de lei

  • 1. Suma de 4,1 milioane de lei

Astfel, procurorii susţin că în perioada 2007 – 2008, Sebastian Ghiţă a pretins de la reprezentanţii unei firme şi a primit de la aceştia, în mod indirect, suma de 4.118.388 lei, prin simularea unor relaţii comerciale între societatea respectivă şi S.C. Teamnet International S.R.L., constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT. În schimbul acestei sume de bani, Ghiţă a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, respectiv din cadrul S.C. Transelectrica S.A., în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii, mai exact fără impedimente la efectuarea plăţilor, a şapte contracte încheiate de către societatea respectivă cu Ministrul Economiei şi Transelectrica. Valoarea totală a celor şapte contracte încheiate cu societatea respectivă a fost de 14.511.883 euro, menţionează DNA.

  • cadastrare
    Tiberiu Urdăreanu, UTI Group

    2. Suma de 5,9 milioane de lei. Denunțător, firma UTI condusă de Tiberiu Urdăreanu

Totodată, procurorii spun că, în perioada 2013 – 2014, Sebastian Ghiţă a pretins de la reprezentanţii aceleiaşi societăţi comerciale şi a primit de la aceştia, în mod indirect, suma de 5.957.651 lei, prin simularea unor relaţii comerciale între societatea respectivă şi două societăţi comerciale, între care şi S.C. Asesoft Technologies S.R.L., constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT.

”În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în vederea atribuirii contractului finanţat din fonduri publice având ca obiect implementarea sistemului informatic integrat Sistemul Naţional «Dosarul Electronic de Sănătate» (DES)”, menţionează sursa citată.

Precizăm aici că acest contract a fost atribuit firmei UTI, deținută de Tiberiu Urdăreanu.

  • 3. Suma de 22,8 milioane de lei

DNA susţine de asemenea că, în perioada 2007 – 2014, Sebastian Ghiţă a pretins de la reprezentanţii unei alte societăţi comerciale, şi a primit în mod indirect, suma de 22.872.321 lei, prin simularea unor relaţii comerciale între societatea respectivă şi alte patru societăţi, între care S.C. Asesoft International S.A., S.C. Teamnet International S.A., constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT.

”În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi funcţionarilor publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, C.N.A.S., Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Consiliului Judeţean Tulcea, Consiliului Judeţean Braşov, în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii (fără impedimente la acordarea plăţilor) a contractelor finanţate din fonduri publice încheiate cu societatea respectivă. Concret, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că va interveni pe lângă membri ai guvernului şi pe lângă funcţionari publici cu funcţii decizionale, atât în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii a contractelor finanţate din fonduri publice, cât şi în vederea deblocării unor plăţi pentru contracte deja existente, încheierea unor contracte şi acte adiţionale, dar şi pentru alocarea unor fonduri băneşti pentru viitoare contracte în domeniul IT”, menţionează anchetatorii.

  • 4. Suma de 22,5 milioane de lei. Plângerea a plecat de la Cristian Ghinea, fost ministru în guvernul condus de Dacian Cioloș

Fostul deputat Sebastian Ghiţă este acuzat şi că în perioada 2013 – 2014, după ce a obţinut mandatul de parlamentar, a pretins de la reprezentanţii a două societăţi comerciale şi a primit de la aceştia, în mod indirect, suma de 22.516.573 lei, prin folosirea unor proceduri de subcontractare şi simularea unor relaţii comerciale între una dintre cele două societăţi şi S.C. Teamnet International S.A.

”În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în vederea atribuirii contractului în valoare de 166.782.737 lei, încheiat în anul 2014 între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice – Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial «Mediu» şi asocierea formată din cinci societăţi comerciale. În urma primirii banilor, disimulaţi sub forma unor operaţiuni fictive derulate de S.C. Teamnet International S.A. cu alte societăţi IT, o sumă de 24.620.988 lei a fost folosită de prima societate menţionată pentru creşterea artificială a cifrei de afaceri, în scopul determinării reprezentanţilor Băncii Mondiale să achiziţioneze acţiuni la această societate şi să-i acorde un credit în valoare de 10 milioane euro”, spune DNA.

Ghiță, capul grupului infracțional

Procurorii anticorupţie mai arată că, în perioada 2007 – 2014, Sebastian Ghiţă împreună Bogdan Padiu şi Cristian Anastasescu au disimulat adevărata natură a provenienţei sumelor de bani menţionate anterior, prin înregistrarea, în evidenţele contabile, a unor operaţiuni comerciale fictive, având ca obiect pretinse prestări de servicii IT, de către S.C. Teamnet International S.A., S.C. Asesoft International S.A. şi alte firme aparţinând aceluiaşi grup, cunoscând că banii provin din săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă.

”Totodată, începând cu anul 2010, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, împreună cu inculpaţii Padiu Bogdan şi Anastasescu Cristian au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat care a continuat să îşi desfăşoare activitatea până în anul 2014. Grupul infracţional a fost iniţiat şi condus de către inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, iar ceilalţi doi au avut atribuţii bine definite şi repartizate pe membri în cadrul grupului, scopul fiind acela de a obţine foloase materiale din săvârşirea unor infracţiuni de trafic de influenţă şi spălare de bani”, precizează documentul citat.

Procurorii susţin că Ghiţă a fost cel care a iniţiat constituirea grupului infracţional organizat şi ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanţilor unor firme IT, în scopul facilitării obţinerii de contracte finanţate din fonduri publice şi derulării în bune condiţii a acestora, în timp ce Badiu şi Anastasecu ”aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian şi să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparenţă de legalitate, prin dispunerea şi/sau semnarea unor documente justificative fictive”.

Teamnet International, firmă deţinută de Sebastian Ghiţă până în 2012, se numără printre companiile cu cele mai mari sume încasate pentru contractele încheiate cu instituţiile publice pentru produse software, în perioada 1 ianuarie 2011 – 31 iulie 2016, potrivit unui raport publicat la începutul lunii decembrie de Corpul de control al premierului Dacian Cioloş. Printre instituţiile publice care au contracte cu Teamnet se numără Unitatea Militară 02499 Bucureşti (Agenţia pentru Sisteme şi Servicii Informatice Militare), aflată în subordinea Ministerului Apărării, valoarea acestuia fiind de 11,75 milioane lei (2,6 milioane euro), Banca Naţională a României (BNR), dar şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu un contract de 8,95 milioane lei (1,98 milioane euro), cu TVA, pentru mentenanţa Platformei Informatice a Asigurările de Sănătate (PIAS).

Dosarele fostului deputat

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzaţi foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova şi un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu.

De asemenea, Sebastian Ghiţă mai este urmărit penal şi în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.

În 10 ianuarie, instanţa supremă a decis definitiv emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova. Tot în 10 ianuarie, un alt complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol. Ghiţă a dispărut în 21 decembrie 2016 şi a fost iniţial dat în urmărire naţională după ce a încălat termenii controlului judiciar în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie.

Cetățeanul TV

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here