Peste două milioane de români – aproape 650.000 de femei şi peste 1,3 milioane de bărbaţi – poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul, și își serbează duminică onomastica, de Sfântul Ion.
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI), 2.033.809 de români poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul. Dintre aceştia, 642.246 sunt femei şi 1.391.563 sunt bărbaţi.
Cele mai populare nume sunt Ioan (486.083 de români), Ion (378.999), Ionuţ (342.935), Ioana (380.978), Ionela (145.593) şi Oana (72.185), însă există şi foarte multe derivate ale acestora, începând cu Nelu (21.284 de români), Ivan (peste 5.000) sau Jana (peste 5.000), Ionuţa, Nela şi chiar Onuţa (135 de femei) sau Ionelia şi Jan.
Biserica creştină îl cinsteşte pe Sfântul Ioan Botezătorul ca pe cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox are trei zile pomenire: 24 iunie – naşterea sa, (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie, ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului, şi 29 august- tăierea capului Sfântului Ioan.
Sfântul Ion mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.
Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos. Soţia fratelui lui Irod a fost cea care a poruncit să i se taie capul lui Ioan Botezătorul, din ură, la un ospăţ de ziua lui Irod.
Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească. Ceea ce nu este cazul în acest an, deoarece în loc de gerul Bobotezei au fost plus 15 grade.
De Sfântul Ion, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.
În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.
Cetățeanul TV
