Sectorul 5. Muzeul memorial Gheorghe Tattarescu, pictor român (1820-1894), este găzduit de casa în care a trăit și creat timp de patru decenii cel care a fost, alături de Theodor Aman, întemeietorul Școlii de Arte Frumoase din București.
Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al Sectorului 5 se mândrește, pe bună dreptate, cu încă o “bijuterie” istorică!
Imobil vechi de 200 de ani în Sectorul 5
Construcția inițială a fost ridicată la începutul secolului al XIX-lea de Dimitrie Popescu din Mahalaua Gorgani, pe ulița Belvedere, astăzi str. Domnița Anastasia nr. 7. Moștenitorul lui, colonelul Alecu Popescu, a vândut casa și locul pictorului Gheorghe Tattarescu, în data de 25 mai 1855, pentru suma de 1231 de galbeni. Conform unor modificări de infrastructură și întabulare făcute în timp de Gheorghe Tattarescu, precum și după două contracte de pictură bisericească și a două chitanțe, rezultă numele de Belvedere. Strada Podul de pământ era de fapt Calea Plevnei de astăzi care coboară la Piața Mihail Kogălniceanu, mergând apoi în sus pe Bulevardul Elisabeta, continuând apoi pe aproape cu strada Domnița Anastasia. Pe de altă parte, așa cum rezultă din certificatul de deces al pictorului, strada se numea Calea Plevnei.
Casă în buricul Bucureștilor
În anul 1951, momentul în care casa pictorului a făcut obiectul donației către statul român a nepoatei Georgeta Wertheimer, strada se numea Dobrogeanu Gherea. În 1954, din actul de donație al soțului Georgetei, Jacques Wertheimer Ghika, reiese că strada se numea Domnița Anastasia și casa era la nr. 7. Chiar dacă numele străzii s-a tot schimbat, casa lui Tattarescu s-a aflat tot timpul amplasată în centrul Bucureștiului și foarte aproape de tot ce era mai interesant în viața cetățenilor capitalei: teatre, piețe și târgoveți, promenade.
Locuință-atelier
Timp de trei ani, pâna în anul 1858 Tattarescu (foto) a adaptat locuința conform dorințelor sale. A mai construit câteva camere și și-a făcut un atelier pentru pictură, acolo unde au fost găzduiți și unii dintre elevii săi. Aceste modificări pot fi văzute și în ziua de astăzi privind pardoseala atelierului care prin felul cum a fost realizată face vizibil racordul vechii clădiri cu cea nou construită. La terminarea lucrărilor de amenajare, Tattarescu a înscris pe frontispiciul clădirii, spre strada Belvedere, anul 1858 și inițialele G.T., care se mai pot vedea și astăzi.
Loc de întâlnire al oamenilor de cultură
Gheorghe Tattarescu a locuit în casa de pe Ulița Belvedere circa patruzeci de ani, ea devenind cu timpul unul din punctele de interes din București pentru oamenii de cultură din acele vremuri. Peste drum de casa Tattarescu se găsea fosta Casă Perdich, cea în care au locuit Mihai Eminescu și Matei Millo, Vasile Alecsandri, August Treboniu Laurian, Iuliu A. Zanne, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Pelimon, C.D. Aricescu și Ulysse de Marsillac, cel care a descris o vizită pe care a făcut-o lui Tattarescu în anul 1870.
Atelierul și casa sa au fost locul de întâlnire al artiștilor Mișu Popp, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Karl Storck, Frederic Storck, Ion Georgescu, Constantin Esarcu și mulți alții.
Muzeu memorial
În anul 1951, în urma donației Georgetei Wertheimer, nepoata pictorului, ansamblul a devenit Muzeu memorial Gheorghe Tattarescu. La înființare, edificiul a purtat numele de „Casa Memorială Pictor Gheorghe Tattarescu” și era un muzeu independent. În anul 1970, casa a fost afiliată Muzeului de Artă al Municipiului București „Anastasie Simu”, care și-a schimbat în 1984 numele în Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București. Ulterior, în 1999 acesta și-a schimbat din nou numele în Muzeul Municipiului București. Muzeul organizat în casa lui Tattarescu a primit numele de Muzeul Memorial Gheorghe Tattarescu și a fost un loc foarte cunoscut până în anul 1989, când a fost închis pentru renovare.
Monument istoric în Sectorul 5
Declarată monument istoric, casa amintește de arhitectura vestitelor hanuri ale Bucureștiului de altădată, constituind un colț caracteristic al vechiului oraș. Muzeul memorial adăpostea o colecție cuprinzând un bogat patrimoniu de pictură, grafică (compoziții, portrete, desene), pictură murală în stil neo-pompeian, mobilier de epocă, obiecte personale, precum și un bogat fond documentar. La etaj fusese reamenajat atelierul artistului și se aflau expuse marile pânze istorice cât și galeria de portrete care l-au consacrat pe artist în conștiința contemporanilor săi.
După Revoluția Română din 1989 Primăria Capitalei a reabilitat muzeul Gheorghe Tăttărescu, dar în clădire au fost depozitate picturile din patrimoniul Pinacotecii București, iar clădirea a fost închisă pentru public.
Cetățeanul TV
